Experiența din Oslo îl determină pe președintele City Grill Group să atragă atenția asupra unei oportunități majore pentru gastronomia românească: construirea unui ecosistem național care să susțină talentul local, după modelul țărilor nordice.
Bucătăria nordică reprezintă astăzi unul dintre cele mai puternice branduri gastronomice din lume, însă succesul său nu a apărut întâmplător. Potrivit lui Dragoș Petrescu, președintele City Grill Group, transformarea regiunii nordice într-o destinație gastronomică de referință a fost rezultatul unei strategii asumate și susținute pe termen lung.
Întors recent din Oslo, unde a participat la tradiționala călătorie anuală alături de echipa de management, Petrescu declară într-o postare pe rețeaua Linkedin că experiența i-a reconfirmat importanța investițiilor în talentul local și în construirea unui ecosistem care să susțină dezvoltarea gastronomiei.
Ce este New Nordic Kitchen Manifesto
Punctul de plecare al transformării gastronomice nordice a fost New Nordic Kitchen Manifesto, un document semnat în 2004 de 12 dintre cei mai influenți chefi din Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda și Islanda. Printre inițiatori s-au numărat René Redzepi și Claus Meyer.
Manifestul promova utilizarea ingredientelor locale, sezonalitatea, sustenabilitatea, respectul pentru tradițiile culinare regionale și dezvoltarea unei identități gastronomice autentice pentru țările nordice. Obiectivul era simplu, dar ambițios: transformarea resurselor locale într-un avantaj competitiv internațional.
De la manifest culinar la strategie regională
Un an mai târziu, ideile manifestului au fost preluate instituțional de Nordic Council of Ministers, care a transformat conceptul într-o strategie regională de dezvoltare.
Au fost alocate fonduri pentru cercetare culinară, programe educaționale, promovarea producătorilor locali, dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare și construirea unui brand gastronomic puternic pentru întreaga regiune. Gastronomia a devenit astfel nu doar un domeniu cultural, ci și un instrument de dezvoltare economică, turistică și de promovare internațională.
Rezultatele au fost remarcabile. În aproximativ 15 ani, țările nordice au trecut de la o reputație gastronomică modestă la una dintre cele mai influente și respectate scene culinare din lume.
Nordicii obișnuiesc să definească succesul lor printr-o formulă inspirată: ”de la zero la hero”.
Numeroase restaurante au obținut stele Michelin, iar conceptul de „New Nordic Cuisine” a devenit un reper global în industria ospitalității.
Oslo, exemplul unei strategii care funcționează
Dragoș Petrescu afirmă că efectele acestei transformări sunt vizibile la fiecare pas în Oslo.
„Am văzut rezultatul cu ochii mei. La Mathallen Oslo am mâncat stridii impresionante și am vizitat restaurante în care fiecare detaliu era construit în jurul specificului local. Țările nordice au una dintre cele mai mari densități de restaurante cu stele Michelin din Europa, iar acest lucru ridică standardele întregii piețe”, spune antreprenorul.
Potrivit acestuia, succesul regiunii nu este rezultatul unui talent apărut peste noapte, ci al unei decizii strategice luate în urmă cu două decenii de a investi în resursele și competențele deja existente.
Lecția pentru România: talent există, ecosistemul trebuie construit
În opinia președintelui City Grill Group, România dispune deja de una dintre componentele esențiale ale succesului: oamenii.
„România are talentul. Avem o generație de chefi extraordinari, atenți la detalii, ambițioși și foarte bine pregătiți. Ce nu avem încă este ecosistemul care să îi ridice și să îi ajute să performeze la scară mare”, subliniază Dragoș Petrescu.
Antreprenorul consideră că dezvoltarea gastronomiei românești necesită o colaborare mai strânsă între sectorul privat, autorități, instituții educaționale și producători locali, după modelul implementat de statele nordice.
Experiența Scandinaviei demonstrează că investițiile consecvente în educație gastronomică, promovarea ingredientelor locale și construirea unei identități culinare puternice pot transforma un sector economic într-un avantaj competitiv la nivel internațional. Pentru România, concluzionează Petrescu, provocarea nu este lipsa talentului, ci crearea unui cadru care să permită valorificarea acestuia pe termen lung.
Citește și HoReCa și gustul libertății. Câteva observații de la Food&Beverages Innovation Camp
Donează pentru a susține site-ul lantulalimentar.ro. sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001
