Criză majoră în oieritul din România. Comisia Europeană, prin semnătura comisarului pentru Sănătate și Bunăstarea Animalelor, Oliver Varhelyi, a decis interzicerea exporturilor de ovine și caprine vii din România pe piețele terțe, până la 31 decembrie 2026, din cauza Pestei micilor rumegătoare.
Livrările pe piața Uniunii Europene erau deja stopate, de anul trecut, din aceeași cauză, până la 30 iunie 2026. Decizia recentă a lui Oliver Varhelyi mută, așadar, termenul final la 31 decembrie anul acesta, pentru toate piețele, europene și terțe.
De menționat că există și o interdicție pentru piața comunitară, din cauza unor focare de Variolă la ovine și caprine, până la 31 iulie 2026. Termenul a devenit însă irelevant, după noua decizie.
Repet, este o criză majoră în oieritul românesc, orientat cu preponderență către exportul de animale vii, pe piețele terțe. Sectorul câștiga bine de pe urma acestor fluxuri comerciale, acum oprite.
Unii crescători de ovine poate și-au vândut berbecii destinați pieței. Alții poate îi mai au în ferme. Comercianții, intermediari sau finali, au vândut și ei o parte din marfă. Anul acesta, Algeria a cumpărat cantități fără precedent, cu prețuri bune, devenind cel mai important client al României. Țara nord-africană a surclasat Iordania, care se afla până anul acesta în fruntea clasamentului.
La jumătatea anului, mai sunt însă efective importante de ovine/caprine vii pregătite pentru export, dar care trebuie ținute în ferme ( de producție sau de îngrășat ), din cauza interdicției oficiale. Este clar un blocaj comercial, cu repercusiuni considerabile asupra afacerilor din oierit, fie că vorbim de creștere, fie că vorbim de comercializare.
Situația exporturilor în 2026
Cantitatea de ovine vii exportată, în perioada 1 ianuarie – 16 iunie, a ajuns la 49.873 t, cu o valoare financiară de 228.664.197 euro, preț mediu 4,58 euro/kg. Aceste valori au depășit cu mult valorile înregistrate anul trecut în același interval și sunt apropiate de valorile totale din 2025.
Astfel, anul trecut, cantitatea totală a fost de 65.897 t, preț mediu 3,68 euro/kg, valoare financiară 242.285.263 euro.
Evoluția pozitivă a exporturilor din primele șase luni ale lui 2026 a fost determinată de creșterea masivă a exporturilor pe piața din Algeria. Țara nord-africană a cumpărat în intervalul martie – mai 30.016 t, cu un preț mediu de 4,86 euro/kg, valoare financiară 145.786.740 euro.
Drumul spre abator
Există însă supapa vânzărilor de carne abatorizată, atât pe piața europeană, cât și în țările terțe. Firește că acest segment nu poate înlocui segmentul livrărilor de animale vii. Este, cum am spus, o supapă. Și înxă una mică, aș zice, deocamdată, nesemnificativă, raportată la grosul vânzărilor în viu.
Autoritățile de la Bruxelles permit comerțul de carcasă de oaie, de preparate din carne de oaie. În ultimii ani, în contextul acestor interdicții, motivate de situația sanitară veterinară, activitatea abatoarelor s-a încins. Vindem carne de oaie în Italia, în Grecia, în câteva țări terțe.
Remodelarea exporturilor, sub presiunea bolilor care motivează interdicțiile instituționale, va avea însă efecte capitale asupra sectorului. Afacerile cu ovine vii pentru export vor capota. Situația actuală se va schimba în mod radical. Vechile încrengături comerciale se vor pulveriza, de la ferma de producție până la fermele de preluare din țările clientelare.
Abatorul va deveni pivotul întregului comerț cu carne de oaie din România. Oaia va trece de la stână prin linia de abatorizare ca să ajungă la clientul final. Nu va mai behăi pe vapor, va atârna în cârlig, în camera frigorifică, sub formă de carcasă.
Turmele se vor diminua, în mod firesc. De la cantitate, se va trece la calitate. Acesta este, desigur, perspectiva, în cazul în care nu va fi reluat exportul de ovine vii, ca până acum. Nu știu ce va fi după 31 decembrie.
De ce am ajuns în situația de a ne fi interzise exporturile de ovine vii, atât în UE, cât și pe piețele terțe?
Comisarul Oliver Varhelyi și-a motivat decizia prin apariția unui focar de Pesta micilor rumegătoare în județul Mureș, la începutul lunii iunie 2026. Un singur focar, să precizez. Acesta este primul focar confirmat în România, din martie 2025, până acum. În primăvara anului trecut, a fost înregistrat un focar în județul Bihor, fapt care a condus la interzicerea vânzărilor pe piața UE.
Deci, în doi ani ( 2025 și 2026 ) avem confirmate numai două focare de PMR, în România, în județele Bihor și Mureș. Asta după ce în 2024, am avut 67 de focare, în județele Constanța, Tulcea, Ialomița și Timiș. În anul acela, Comisia Europeană nu a interzis exporturile de ovine vii din România pe piețele terțe, deși au fost zeci de focare de PMR. Țările terțe au fost cele care au suspendat tranzacțiile, timp de câteva luni. Vânzările au fost reluate la sfârșitul anului 2024 și continuate până în iunie 2026, în urma unor discuții bilaterale.
Mă nedumerește faptul că în 2024, când în țară am avut 67 de focare de PMR, comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Stella Kyriakides, din Cipru, nu a decis interzicerea exporturilor de ovine vii din România în țările terțe. În 2026, când a fost înregistrat un singur focar de PMR, în comuna Viișoara, din județul Mureș, comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Oliver Varhelyi, din Ungaria, decide interzicerea exporturilor pentru șase luni.
Departe de mine intenția de a citi realitatea în cheie conspiraționistă. Prefer să pun sub ochii cititorului informațiile oficiale.
Interzicerea exporturilor de ovine/caprine vii a fost decisă și în cazul altui stat membru. În 2024, Grecia a primit interdicția de a vinde oi și capre vii în afara teritoriului național, deci inclusiv în țările UE, din cauza Variolei la ovine și caprine. Comisar european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară era Stella Kyriakides.
Aceasta a predat mandatul lui Oliver Varhelyi, la finalul acelui an, în noiembrie. Atunci, România stinsese ultimul din cele 67 de focare de PMR. Intra în noul an cu o situație epidemiologică aparent curată. În martie 2025 însă, a fost confirmat un nou focar în județul Bihor. Vânzările pe piața UE au fost sistate. Cele pe piețele din afara UE au fost permise. Clienții asiatici și nord-africani au continuat să cumpere oi vii din România.
Tot anul trecut, s-au petrecut însă câteva incidente sanitare veterinare, ale căror fire conduceau la România: PMR este confirmată în câteva ferme din Ungaria și Austria. Pe rețelele sanitare veterinare a circulat informația că oile au provenit din țara noastră, din ferme comerciale situate în vestul țării.
În cea de-a doua jumătate a anului 2025, Pesta micilor rumegătoare a fost confirmată și în Croația, un alt stat membru al UE. Suspiciunile s-au îndreptat spre România, care ar fi continuat să livreze ovine vii către această țară, în ciuda interdicțiilor oficiale.
România a fost percepută ca sursă de boală, ca o țară ale cărei autorități nu sunt capabile să țină sub control situația epidemiologică și nici să stopeze comerțul cu animale vii pe piața UE.
Mai ales că în iunie 2025, în sudul României a fost confirmată o nouă boală gravă: variola la ovine și caprine, prezentă deja în Grecia și Bulgaria.
Variola la ovine și caprine a fost confirmată în trei județe din sudul țării: Teleorman, Olt și Dolj.
În aprilie 2026, variola este confirmată în județul Mureș, în mai multe ferme, fiind impuse restricții de circulație a animalelor în județele Mureș, Cluj și Bistrița-Năsăud.
Acesta este contextul epidemiologic în prima jumătate a anului 2026: mai multe focare de variolă în Mureș, un focar de pesta micilor rumegătoare în același județ.
În 17 iunie 2026, este publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene o decizie de punere în aplicare prin care sunt interzise vânzările de ovine vii din România, pe toate piețele.
O decizie similară este luată și pentru Croația. Comisarul Oliver Varhelyi prelungește interdicția, în cazul Greciei, interdicție instituită de predecesorul său, Stella Kyriakides, în 2024.
Cele trei țări, România, Grecia și Croația nu au permisiunea să scoată ovine/caprine vii în afara teritoriului național. Trei dintr-o lovitură, prin decizia lui Varhelyi. Deci, România nu este un caz singular, dar este cea mai afectată țară, din moment ce deține locul I la exportul de ovine vii din UE. Pentru prima oară în ultimii zece ani, țara noastră nu mai poate vinde ovine vii pe piețele terțe. Cum spunem, criză majoră în oieritul din România.
Recunosc că nu am crezut până în ultima clipă că exporturile românești de ovine vii către piețele terțe ( din afara UE ) vor fi interzise. Am primit cu câteva zile înainte de publicarea deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene draftul acestui document, dar am fost rezervat. La câte fake-news-uri circulă pe rețele, am crezut că am sub ochi un document fals, menit să panicheze lumea pastorală românească.
Aveam câteva motive să nu cred că exporturile în țările terțe vor fi interzise.
- În 2024, când am avut Pesta Micilor Rumegătoare cât casa în țară ( 67 de focare ), livrările pe piețele non-UE nu au fost interzise nici de statul român, nici de statul european. A existat o pauză de câteva luni, din cauză că partenerii comerciali nu au mai făcut comenzi. Asta este altceva, nu a avut legătură cu Bucureștiul și cu Bruxellesul.
- Apoi, nu există un reviriment puternic al bolii: un focar în 2025 și unul în 2026 nu motivează, în opinia mea, o măsură atât de aspră.
- În plus, exportul pe piețele terțe ar trebui, mă gândesc eu, lăsat la latitudinea partenerilor comerciali. Ei decid dacă mai solicită sau nu animale vii, în contextul epidemiologic cunoscut.
Cu toate acestea, decizia de interzicere a exporturilor de ovine vii pe piețele terțe a fost luată și publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în 17 Iunie. Îi rog pe cei care mi-au comunicat draftul deciziei și m-au sunat înainte ca decizia să fie oficializată să mă ierte că am fost foarte rezervat, chiar neîncrezător. Ei au avut dreptate, eu nu am avut fler profesional. Să fi dat măcar știrea că circulă deja un draft de decizie de punere în aplicare pentru interzicerea comerțului cu ovine vii și pe piețele terțe. Nu am făcut-o. Am așteptat să văd documentul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Și asta s-a întâmplat,
În același timp, îmi păstrez anumite rezerve privind această decizie. Comisarul Varhelyi este un personaj controversat. A fost numit din partea partidului FIDESZ, condus de Viktor Orban, care s-a remarcat prin atitudinea ostilă față de Uniunea Europeană, fiind considerat un politician pro-Putin. Recent, au apărut informații în presă referitoare la presupuse operațiuni de spionaj desfășurate de Varhelyi în detrimentul UE. Acuzații în acest sens au fost făcute și față de fostul ministru de Externe al Ungariei.
FIDESZ și Viktor Orban au pierdut alegerile, dar comisarul lor a rămas la Bruxelles. Îmi rezerv dreptul să-l suspectez că a încercat să tensioneze relațiile României cu UE. Interzicerea exporturilor de ovine vii pe piețele asiatice și nord-africane poate avea un efect puternic anti-UE într-o țară care deține supremația pe acest segment.
În Decizia de punere în aplicare din 17 Iunie este menționat că ”măsurile prevăzute … sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale”.
Secțiunea pentru Sănătatea și Bunăstarea Animalelor / Animal Health and Welfare a comitetului menționat s-a reunit în 18 – 19 iunie, când, potrivit Agendei publicate pe site-ul https://food.ec.europa.eu/ a avut programat un ”Schimb de opinii și eventualul aviz al comisiei cu privire la un proiect de decizie de punere în aplicare a Comisiei de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2026/1108 privind anumite măsuri de urgență referitoare la variola ovină și variola caprină în România”.
De remarcat că discuțiile se referă la variola la ovine și caprine și nu la pesta micilor rumegătoare. Iarăși de remarcat că reuniunea a avut loc în 18 – 19 iunie, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, a deciziei de punere în aplicare prin care Oliver Varhelyi a interzis exportul de ovine vii din România, pe toate piețele.
La ce aviz al Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale face, de fapt, referire Decizia de punere în aplicare din 17 iunie? Focarul de Pesta micilor rumegătoare din localitatea Viișoara, județul Mureș, invocat pentru a interzice exporturile de oi vii a fost confirmat în 8 iunie 2026. Comitetul permanent din 18 – 19 iunie nu face nicio referire la acest focar, ci la variola la ovine și caprine.
Reuniunea anterioară a Comitetului, Secțiunea pentru Sănătatea și Bunăstarea Animalelor a avut loc în 12 mai, când nu era confirmat niciun focar de Pesta micilor rumegătoare în județul Mureș. Prin urmare, în Agenda organismului menționat nu există nicio referire la Pesta micilor rumegătoare în România, la ultimele două reuniuni. Când anume a primit comisarul european Oliver Varhelyi avizul invocat? De fapt, există un astfel de aviz? Datele oficiale, publicate pe site-urile europene, nu indică existența unui astfel de aviz.
Este uluitor așa zice că România primește interdicție din cauza unui focar de PMR și nu din cauza mai multor focare de variolă!
Știu, risc să par eu însumi un conspiraționist și să-l suspectez pe Oliver Varhelyi, comisarul FIDESZ, că a lucrat în detrimentul României. Dar cum rămâne cu Grecia și cu Croația, veți întreba. Păi Grecia avea oricum o interdicție, acum i-a fost prelungită. Croația nu e un exportator de ovine vii de calibrul României. Celelalte două țări ar putea fi folosite de Varhelyi ca acoperire. Vedeți, nu numai voi ați primit interdicții!
Dar teoria conspirației este folosită din plin în România, atât de crescătorii de animale, cât și de politicieni și influenceri. Ei pun bolile pe seama Uniunii Europene, care ”vrea să distrugă zootehnia din țara noastră”. În paralel cu aceste năzbâtii, ANSVSA a pus batista pe țambal și nu a informat constant fermierii despre evoluția bolilor la ovine/caprine. Cel mai probabil s-a temut să nu dea apă la moară suverniștilor gureși, care abia așteaptă să urle că UE îngenunchează oieritul din România.
Ce trebuie făcut?
Informare la sânge din partea ANSVSA. Testare în ferme, pentru a avea situația exactă a evoluției unor boli grave. Comunicate măsurile de biosecuritate.
Aplicarea legilor penale pentru cei care abandonează cadavrele unor animale bolnave. Aplicarea legilor penale în cazul celor care neagă existența bolilor și punerea acestora în cheie conspiraționistă.
Remodelarea industriei oieritului în sensul abatorizării și resetarea relațiilor comerciale în sensul creșterii ofertei de carcase.
Susținerea financiară și legislativă și promovarea afacerilor care prelucrează carnea de oaie, laptele de oaie și lâna, pentru a reduce dependența sectorului de exportul de ovine vii.
Donează pentru a susține site-ul lantulalimentar.ro. sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001
