”Zgomot și furie” sub ferestrele instituțiilor europene
Propunerile Comisiei Europene privind politica agricolă comună în perioada 2028 – 2034, prezentate în iulie, au generat tensiuni puternice în lumea agricolă europeană.
Cu siguranță, contestarea mai multor puncte din documentul elaborat de executivul de la Bruxelles va continua în noul an. Cel mai probabil, cu mai multă intensitate și vehemență.
Organizațiile de fermieri din toate cele 27 de state membre au desfășurat deja două proteste în Capitala Uniunii Europene. Este posibil să o facă din nou, fiindcă 2026 este an de negocieri inter-instituționale la vârful blocului comunitar.
Agricultorii, mobilizați de asociațiile din care fac parte, ar putea să își părăsească fermele, unele din acestea situate în zone marginale, pentru a pune presiune din stradă pe decidenții politici europeni.
Este foarte posibil să vedem iarăși tractoarele defilând zgomotos pe șosele și pe străzile marilor orașe europene.
Mai mulți miniștri ai Agriculturii susțin poziția fermierilor, printre aceștia numărându-se și ministrul Agriculturii de la București, Florin Barbu. Vom auzi și în acest an declarații de susținere a fermierilor, atât în țară, cât și la Consiliul AGRIFISH.
Așa-numiții suveraniști vor trage foloase
Protestele fermierilor, fie în stradă, fie în scris, prin comunicate de presă, sunt deja capitalizate politic de partidele politice așa-zis suveransite. Sunt bune ocazii pentru aceste entități cu un discurs anti-european să își promoveze agenda și să câștige noi simpatizanți.
Așa-numiții suverniști vor să treacă drept apărători ai intereselor fermierilor în relația acestora cu forurile europene. Scopul acestor partide este însă acela de a șubrezi proiectul european. Ei primesc vânt în pupă din partea administrației Trump, care s-a poziționat critic față de Uniunea Europeană și favorabilă mișcărilor anti-unioniste.
Nemulțumirile fermierilor devin astfel un combustibil perfect pentru a contribui la incendierea blocului comunitar. Nici nu trebuie un efort prea mare din partea așa-numiților suveraniști: ei au numeroși simpatizanți în lumea agricolă.
Este un paradox întâlnit mai peste tot în UE: mulți beneficiari ai subvențiilor europene, datorită cărora și-au dezvoltat fermele, susțin mișcări politice și lideri anti-europeni.
Bancomatul european
De fapt, banii reprezintă mărul discordiei între fermieri și Comisia Europeană. După 2027, vor fi mai puțini, dar nu cu mult mai puțini. De pildă, în cazul României, fondurile europene vor scădea de la 21 de miliarde la 17 miliarde de euro, pentru șapte ani. Aproape 600 de milioane pe an.
Fermierii cer ca plafonul să rămână ca în prezent, să nu scadă. Pe marii fermieri îi nemulțumește că vor încasa mai puține subvenții, fiindcă executivul european propune un plafon maxim de 100.000 de euro per fermă. Cine încasează acum 500.000 de euro va mai primi 100.000 de euro, anual.
O altă propunere a Comisiei Europene respinsă de fermieri este aceea de a integra fondurile pentru agricultură în Fondurile de Coeziune. Ei se tem să în felul acesta decidenții politici și administrativi vor direcționa din banii pentru agricultură către alte tipuri de investiții.
Mai nou, pe agenda protestelor a apărut și Tratatul comercial UE – Mercosur, contestat puternic de Franța.
Sunt premise suficiente, așadar, ca să ne așteptăm la un an al protestelor, sub diferite forme, ale fermierilor în Uniunea Europeană. Acum este decisă finanțarea pentru perioada 2028 – 2034. Deci va fi zgomot și furie sub ferestrele politicienilor și funcționarilor europeni.
Și lângă valul de proteste va curge și valul suveranist, mereu în zbatere să se transforme în tsunami.
Mâncare de ajuns, dar mai scumpă
Rafturile cu alimente vor fi în continuare pline, nu se pune problema unei crize alimentare, în România. Sursele de aprovizionare sunt deschise, comerțul funcționează, mâncarea ajunge la clientul final. Problema este însă prețul acesteia.
Avem cea mai mare inflație din UE, 8,3% în noiembrie, față de noiembrie 2024. Puterea de cumpărare scade, alimentele de scumpesc. În consecință, cei mai mulți români vor căuta mâncarea ieftină sau cea mai ieftină. Un sondaj realizat anul acesta de EFSA arată că românii cumpără mâncare în funcție de preț.
Este cel mai important criteriu când trebuie să aleagă la raft. Nu calitatea, ci prețul pe care trebuie să-l plătească la casă. Inflația conjugată cu scăderea puterii de cumpărare afectează însă afacerile agroalimentare, mai ales HoReCa.
Antreprenorii trebuie să facă față costurilor ( energie, chirii, salarii, etc. ), dar trebuie să mențină o anumită accesibilitate financiară pentru clienți. Vor câștiga acele magazine care vor putea să aducă la raft mâncare foarte ieftină, pe care să o vândă ieftin.
Comerț performant
România va continua să fie și în 2026 un exportator redutabil de cereale și animale vii. Anul acesta a atins noi recorduri la livrările de ovine vii, de bovine vii și carne de pasăre. Chiar dacă valorile din noul an vor fi mai mici, scăderea nu va fi una considerabilă.
Donează pentru a susține site-ul lantulalimentar.ro. sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001
