Tratatul UE – Mercosur a fost deturnat de la parcursul normal, fiind trimis recent de eurodeputați la Curtea de Justiție a Uniunii Europene ( CJUE ), pentru a-i fi verificată legalitatea.
Subiectul a fost amplu și intens mediatizat, din cauza tensiunilor provocate în interiorul Uniunii Europene și al statelor membre. Marile organizații de fermieri europeni, inclusiv cei români, se opun acestui mega-acord, reclamând, printre altele, că amenință afacerile agricole din UE.
Franța, Irlanda, Polonia, Ungaria și Austria torpilează politic documentul promovat de Comisia Europeană.
Și România este divizată, la nivel politic: PSD și AUR denunță acordul, în forma actuală, USR și PNL îl susțin. La fel și președintele Dan și premierul Bolojan.
Opozanții tratatului invocă o sumedenie de pericole la adresa agriculturii europene și a sănătății consumatorilor. Ei afirmă că în țările Mercosur ( Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay ) agricultura este practicată după reguli mai relaxate decât în UE, inclusiv utilizarea unor pesticide scoase din uz în UE.
De ce nu le controlăm?
Nu avem capacitatea să o facem, răspund denunțătorii acordului. Ar fi în joc pesticide pe care laboratoarele interne nu le-ar putea recunoaște. Plus soia și porumb modificate genetic.
Aceste acuzații se referă la eventualitatea intrării în vigoare a tratatului. Sunt formulate la condițional-optativ: uitați ce s-ar întâmpla, dacă documentul va fi aplicat. Problematica este expusă la timpul viitor. Pericolul ne-ar paște, numai după adoptarea finală a acordului. Monstrul stă la pândă în câmpiile braziliene, așteaptă votul final ca să se năpustească asupra noastră. Cât timp tratatul este amânat, ne e bine. După aia, vine apocalipsa.
Este uluitor că aceste acuzații sunt formulate în timp ce fluxurile comerciale UE – Mercosur, inclusiv România – Mercosur, se desfășoară nestingherite.
În ianuarie 2026, deja au intrat pe piața românească 357 t de carne de pui din Brazilia. Anul trecut, importurile s-au ridicat la 2.465 t. ”Puiul brazilian” a învins pe piața românească ”puiul ucrainean”, supus unui așa numit mecanism de licențiere la import, controlat, începând din 2023, de ministrul agriculturii.
Anul trecut, importurile din Ucraina au atins 932 t.
Deși vine de la o distanță mult mai mare, ”puiul brazilian” este mai ieftin decât ”puiul ucrainean”: 2,48 euro/kg vs 3,53 euro/kg.
Deci, anul trecut, aproape 2.500 t de carne de pui din Brazilia au ajuns pe piața românească. Este această marfă monitorizată de instituțiile noastre? Este puiul brazilian testat? Care sunt rezultatele? Este periculos pentru sănătatea românilor, așa cum suntem avertizați că va fi, în cazul în care va fi semnat acordul? Cele 2.500 de tone de carne de pui au ajuns în stomacul consumatorilor finali din țara noastră. Au fost semnalate îmbolnăviri? Este puiul din Brazilia sigur acum și va deveni periculos după adoptarea finală a tratatului?
Dacă există o preocupare așa de mare pentru sănătatea publică, de ce nu sunt invocate aceste fluxuri comerciale prezente și sunt aduse în discuție numai cele viitoare? Dacă puiul brazilian este periculos, efectele pot fi resimțite acum, nu mai târziu, fără nicio legătură cu documentul în cauză.
Criteriul calității ar trebui aplicat și în cazul celor 23 de tone de carne de vită ajunse anul trecut din Mercosur pe piața românească. Din perspectiva siguranței alimentare, nu trebuie să importăm 100.000 t, ca să avem motive de îngrijorare. E de ajuns un singur kilogram infestat ca să declanșeze toxiinfecții alimentare, să ducă la izbucnirea unui focar.
Sunt dovezi că vita argentiniană a îmbolnăvit vreun consumator român? A fost testată, a fost depistată cu nereguli? De ce ar trebui să așteptăm aplicarea unui tratat, ca să acționăm?
Să nu mai vorbim de soia și șrotul de soia, care sunt importate din Mercosur în România, în cantitate de peste 250.000 t. Sunt culturile agricole modificate genetic? Sunt, dar UE permite importurile de soia modificată genetic. Soia și șrotul de soia sunt utilizate ca hrană pentru bovine și păsări. Nu-și pune nimeni problema standardelor de obținere a culturilor. Să fie furajul ieftin, să îngrașă bovina sau puiul autohton. Fermierii noștri nu sunt deranjați de culturile modificate genetic din cele două Americi. Ei sunt nemulțumiți că UE nu le permite să le înființeze ei, pe ogoarele lor.
Consult aproape zilnic Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje. Nu-mi amintesc să fi citit vreo notificare din partea României privind mărfuri neconforme din Mercosur. Raportul SRAFF din 2024, întocmit la nivel european, menționează Brazilia ca țară cu numeroase probe de carne infestată bacteriologic. La egalitate cu Polonia, țară europeană care se opune acordului, invocând, printre altele, standardele de calitate. Chiar și puiul românesc are probleme de standard: în ultimele luni Italia și Olanda au raportat în SRAAF mai multe probe infestate cu Salmonella.
Subliniez:
UE nu poate legifera ce substanțe active să aprobe statele terțe, dar legislația internă este aplicată unitar tuturor bunurilor agroalimentare care intră pe piața comunitară. Nu există standarde diferite pentru alimentele care provin din surse externe. Vita argentiniană trebuie să fie la fel de conformă ca vita irlandeză sau românească.
Dacă România are probleme de testare a alimentelor care sosesc pe piața internă, aceasta este o situație gravă. Este o chestiune de sănătate publică. Statul român ar trebui să crească imediat capacitatea de testare.
Dacă avem probleme în a testa bunurile agroalimentare din Mercosur, înseamnă că avem probleme în a testa și bunurile agroalimentare din toate celelalte surse terțe: Turcia, China, Egipt, etc. Fiindcă nu poți să susții că ne scapă pesticidele utilizate în Brazilia, dar le detectăm pe cele din nordul Africii. În acest caz, situația este și mai gravă. Sper că oficialii care au făcut astfel e afirmații care vizează siguranța alimentară sunt responsabili și nu aruncă cu vorbe în spațiul public.
Cei care se declară preocupați de calitatea bunurilor agroalimentare din Mercosur nu ar trebui să aștepte aplicarea acordului: bunurile în cauză sunt deja pe piață. Le pot verifica sau pot solicita verificarea acestora!
Donează pentru a susține site-ul lantulalimentar.ro. sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001
