Proiectul IMPWORKS a fost lansat recent de universități și institute de cercetare din Germania, Danemarca, Italia și Marea Britanie, fiind implicați și alți parteneri din Belgia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Olanda, Polonia, Portugalia, Serbia, Slovenia, Spania și Elveția. Deocamdată, România lipsește din proiect, deși se situează pe locul 6 în Uniunea Europeană în ce privește cantitatea de pesticide utilizate anual în agricultură.

Obiectivul proiectului este de a construi o rețea de fermieri din întreaga Uniune Europeană, care să poată demonstra și promova adoptarea strategiilor Gestionării Integrate a Dăunătorilor ( GID ), bazându-se pe schimbul de cunoștințe și învățarea din experiența membrilor rețelei.

Principiul fundamental al GID constă în utilizarea de fermieri a metodelor alternative de combatere a dăunătorilor și folosirea pesticidelor numai atunci când metodele alternative nu dau rezultate. Fermierii recurg la produse chimice de protecție a plantelor numai dacă este necesar, după epuizarea metodelor preventive, fizice, biologice sau a altor metode nechimice de combatere a dăunătorilor.

IPMWORKS notează: „fermierii pionieri din întreaga Europă testează și implementează deja cu succes strategii avansate de GID, reușind să funcționeze bine, cu o dependență redusă față de utilizarea pesticidelor. Provocarea pentru agricultura europeană este de a lărgi acest grup și de a promova aplicarea pe scară largă a strategiilor avansate GID. Proiectul IPMWORKS își propune să atingă acest obiectiv prin prezentarea unor „povești de succes”, facilitând schimbul de cunoștințe între membri, inclusiv prin demonstrația practică în fermă.

Totodată, fermierii și consultanții agricoli vor fi instruiți cu privire la aplicarea strategiilor GID.

IPMWORKS va coordona rețelele și va deschide, de asemenea, noi hub-uri de ferme în regiuni sau sectoare în care pionierii GID nu sunt încă angajați într-o rețea relevantă. Agricultorii, consultanții, factorii de decizie politică, dar și consumatorii și alți actori cheie din Europa vor fi implicați în proiect, arătând că strategiile bazate pe GID, adoptate în ferme cu o diversitate de sisteme de producție, reduc dependența de pesticide și reduc la minimum expunerea umană. Proiectul va demonstra că GID poate menține sau îmbunătăți rentabilitatea economică a fermei și reduce impactul agriculturii asupra mediului.

IPMWORKS susține că reducerea utilizării pesticidelor va fi o prioritate de top pe tot continentul, cu fermierii în fruntea acestei transformări, anunțate deja de obiectivul ambițios al UE de a reduce utilizarea pesticidelor cu 50% în următorul deceniu, dar și de Directiva 2009/128 a Comisiei Europene privind utilizarea durabilă a pesticidelor și introducerea planurilor naționale de acțiune.

Curtea Europeană de Conturi a publicat în 5 februarie 2020 un raport în care a consemnat că atât Comisia europeană, cât și statele membre au luat măsuri pentru a promova utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, dar progresele înregistrate în măsurarea și reducerea riscurilor asociate utilizării acestor produse sunt limitate.

Normele UE impun fermierilor să aplice gestionarea integrată a dăunătorilor, ceea ce înseamnă că fermierii ar trebui să recurgă la produse de protecție a plantelor ( pesticide ) doar în cazul în care metodele preventive sau de alt tip eșuează sau nu sunt eficace. Deși sunt obligați să aplice gestionarea integrată a dăunătorilor, fermierilor nu li se cere să țină o evidență a modului în care aplică aceste metode, iar asigurarea respectării obligațiilor în materie este deficitară.

Curtea a recomandat Comisiei:

  1. să verifice că statele membre transformă principiile generale ale gestionării integrate a dăunătorilor în criterii practice și controlează respectarea acestor criterii la nivelul exploatațiilor, permițând corelarea acestora cu plățile din cadrul politicii agricole comune în perioada de după 2020;
  2. să îmbunătățească statisticile referitoare la produsele de protecție a plantelor atunci când va revizui legislația, astfel încât aceste statistici să fie mai ușor accesibile, mai utile și mai comparabile; și
  3. să evalueze progresele realizate în direcția obiectivelor de politică și să îmbunătățească indicatorii de risc armonizați sau să dezvolte unii noi, ținând seama de utilizarea produselor de protecție a plantelor.
    Utilizarea pesticidelor poate crea presiuni asupra mediului și poate prezenta riscuri pentru calitatea apelor subterane și de suprafață, pentru calitatea solurilor, pentru biodiversitate, pentru ecosisteme și pentru sănătatea umană, inclusiv prin reziduurile din alimente. Pesticidele pulverizate pe câmpuri pot penetra în pământul și în apele din vecinătatea zonelor respective. Aceste produse afectează plantele și animalele și pot contribui la declinul biodiversității, inclusiv la reducerea populațiilor de insecte. Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice consideră că aceste produse reprezintă unul dintre factorii determinanți ai declinului populației de polenizatori.
evomag.ro

Write A Comment