Producția de mere în România a înregistrat un declin constant în ultimii cinci ani, pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile, al dificultăților din piață și al lipsei de investiții în sectorul pomicol. Tendința descendentă se regăsește și la nivelul Uniunii Europene, unde recoltele de mere au scăzut în ultimii ani.
Producția de mere în România (2021–2025)
Datele arată o reducere semnificativă a cantităților recoltate la nivel național:
- 2021 – 594.000 t
- 2022 – 543.000 t
- 2023 – 534.000 t
- 2024 – 487.000 t
- 2025 – 447.000 t
În intervalul analizat, producția de mere din România a scăzut cu 147.000 de tone, ceea ce confirmă dificultățile tot mai mari cu care se confruntă pomicultorii.
Evoluția producției de mere în ultimii 15 ani
Cea mai mare producție de mere din România din ultimii 15 ani a fost raportată în 2018, când s-au recoltat 635.000 t. Același an a marcat și un record la nivelul UE, cu o producție totală de 13,5 milioane de tone.
În contrast, anul 2017 a fost unul extrem de slab:
- România: 340.000 t, cu aproape 50% mai puțin decât în 2018
- UE: 9.595.000 t, cel mai mic nivel din perioada 2010–2025
Astfel, atât România, cât și Uniunea Europeană au trecut, într-un singur an, de la cea mai mică la cea mai mare producție de mere din ultimul deceniu și jumătate.
Producția de mere în România (2010–2016)
- 2010 – 544.000 t
- 2011 – 611.000 t
- 2012 – 454.000 t
- 2013 – 503.000 t
- 2014 – 502.000 t
- 2015 – 465.000 t
- 2016 – 457.000 t
După vârful din 2018, producția a scăzut la 493.000 t în 2019, apoi a urmat o ușoară revenire, până la 537.000 t, înainte de noul trend descendent.
Cauzele scăderii producției de mere în România
Principalele motive identificate de Lanțul Alimentar sunt:
- Condițiile meteorologice extreme: înghețuri târzii de primăvară și secetă severă în lunile iunie–august
- Creșterea costurilor de producție și volatilitatea prețurilor
- Importurile de mere mai ieftine, care afectează competitivitatea producătorilor locali
- Acces limitat la fonduri europene, care a permis modernizarea doar unui număr restrâns de exploatații
- Deficitul de forță de muncă și lipsa mecanizării în multe ferme
Fermierii care au reușit să investească în irigații, depozitare, marketing sau procesare au obținut randamente mai bune, însă majoritatea exploatațiilor mici și medii au rămas vulnerabile.
Producția de mere în Uniunea Europeană, trend descendent
Și la nivelul UE, producția anuală de mere a scăzut în ultimii ani:
- 2022 – 12.541.000 t
- 2023 – 12.053.000 t
- 2024 – 11.524.000 t
- 2025 – 11.397.000 t
Reducerea totală este de 1.144.000 t.
Țări cu scăderi și creșteri ale producției
- Scăderi: Italia, Franța, Ungaria
- Creșteri: Germania, Olanda, Spania
Polonia rămâne cel mai mare producător de mere din UE, cu 3.715.000 t în 2025, în creștere față de 2024 (3.385.000 t).
Importurile de mere în UE
Scăderea producției europene nu a dus automat la creșterea importurilor din țările terțe:
- august 2022/iulie 2023 – 1.031.700 t
- 2023/2024 – 947.203 t
- 2024/2025 – 966.304 t
Totuși, în toamna anului 2025, importurile au fost mai mari decât în aceeași perioadă a anului anterior. De exemplu, în noiembrie 2025, UE a importat 142.164 t, față de 110.376 t în noiembrie 2024.
Rămâne de văzut dacă importurile totale vor crește semnificativ până în iulie 2026, în condițiile în care, în anii anteriori, acestea au depășit chiar 1,6 milioane de tone.
Schimbarea obiceiurilor de consum, un factor tot mai important
Scăderea ofertei de mere în UE ( producție internă și importuri ) pare să fie corelată și cu schimbarea comportamentului alimentar al consumatorilor europeni, care preferă tot mai des fructe exotice și sucuri din fructe exotice (banane, citrice, mango, avocado), în detrimentul fructelor tradiționale din zona temperată, precum merele.
Sursă date statistice: Comisia Europeană / Agridata
Articol optimizat SEO cu ajutorul AI.
Donează pentru a susține site-ul lantulalimentar.ro. sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001
