Calitatea apei din Uniunea Europeană rămâne îngrijorătoare. Potrivit datelor oficiale, în 2021 doar 39,5% din apele de suprafață aveau o stare ecologică bună, iar numai 26,8% prezentau o stare chimică corespunzătoare. Aceste cifre arată clar necesitatea unor măsuri urgente pentru combaterea poluării și pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă.
Poluarea apei: o amenințare directă pentru sănătate
Poluarea surselor de apă are consecințe majore asupra sănătății publice. Ea poate provoca boli cu transmitere hidrică și contribuie la creșterea rezistenței antimicrobiene. Pandemia de COVID-19 a demonstrat importanța monitorizării agenților patogeni în apele uzate, printr-o abordare integrată de tip „O singură sănătate”, care leagă sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și a mediului.
Comisia Europeană sprijină dezvoltarea infrastructurii de supraveghere a apelor uzate, mai ales în contextul schimbărilor climatice, care sporesc riscurile legate de bolile transmise prin apă.
Poluanții persistenți și costurile ascunse
Unul dintre cele mai grave pericole îl reprezintă substanțele chimice persistente, precum PFAS, care continuă să se acumuleze în ecosistemele acvatice. Impactul acestora asupra sănătății este estimat între 52 și 84 de miliarde de euro anual. În plus, microplasticele și alte substanțe toxice afectează calitatea apei și mediul marin, generând o preocupare publică tot mai mare.
Comisia Europeană propune intensificarea acțiunilor de decontaminare, aplicând principiul „poluatorul plătește” și finanțând curățarea zonelor orfane – acolo unde nu există entități responsabile. Cercetarea și inovarea, inclusiv prin biotehnologii, ar putea reduce costurile ridicate ale acestor procese.
Agricultura și poluarea cu nutrienți: o provocare majoră
Un alt factor de poluare critic îl reprezintă nutrienții proveniți din agricultură și din așezările urbane. Aceștia favorizează proliferarea algelor și reduc oxigenul din apă, distrugând ecosistemele acvatice. Costurile socio-economice generate doar de poluarea cu azot sunt estimate la 75-485 miliarde de euro anual.
Pentru a combate acest fenomen, UE cere aplicarea strictă a Directivei privind nitrații și sprijină statele membre în implementarea unor soluții personalizate, de la modele de monitorizare și hărți interactive până la investiții în instalații de stocare a gunoiului de grajd și promovarea circularității nutrienților.
Soluții pe termen lung pentru protejarea apei
Uniunea Europeană urmărește o strategie integrată pentru reducerea poluării apei, solului și aerului, în conformitate cu Planul de acțiune privind poluarea zero. Aceasta include:
- combaterea poluării de la sursă;
- investiții în tehnologii inovatoare pentru detectarea și remedierea poluanților;
- susținerea agriculturii sustenabile și a bioeconomiei;
- aplicarea principiului „poluatorul plătește”.
Concluzie
Poluarea apei nu mai este doar o problemă de mediu, ci și o criză de sănătate publică și o provocare economică majoră. Protejarea resurselor acvatice este vitală pentru sănătatea oamenilor și a ecosistemelor. Uniunea Europeană intensifică eforturile pentru a asigura un viitor mai curat și mai sustenabil.
Sursă articol: Strategia pentru reziliență în domeniul apei, propusă de Comisia Europeană celorlalte instituții europene.
Citește și Retenția apei pe uscat – prioritate a Comisiei Europene în Strategia pentru reziliența apei
Donează pentru a susține site-ul lantulalimentar.ro. sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001
