Asociația Eco Ruralis și Federația asociațiilor apicole din România ROMAPIS au transmis o scrisoare deschisă către cele mai importante instituții ale statului român și către organisme europene, avertizând asupra unor grave dezechilibre în controalele oficiale privind reziduurile de pesticide din agricultura românească.
Cele două organizații acuză Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) de aplicarea unui sistem de monitorizare „selectiv și disproporționat”, care ar concentra aproape toate controalele pe sectorul legumicol, în timp ce culturile dominante – cerealele și plantele tehnice – sunt aproape ignorate.
Peste 97% din controale vizează legumele, deși acestea ocupă sub 3% din suprafața agricolă
Potrivit Raportului oficial ANF pentru anul 2025, au fost analizate 4.092 de probe în cadrul programului național de control al pesticidelor:
- 3.059 probe de legume (aprox. 74,8%)
- 914 probe de fructe (aprox. 22,3%)
- doar 119 probe de cereale (aprox. 2,9%)
Asociațiile semnalează că această distribuție este profund disproporționată în raport cu structura reală a agriculturii românești.
În timp ce sectorul cerealier și al plantelor tehnice ocupă aproximativ 6 milioane de hectare (peste 70% din suprafața arabilă), legumele sunt cultivate pe doar 220.000 hectare, adică sub 3%.
Astfel, un hectar de legume ajunge să fie de aproape 700 de ori mai controlat decât un hectar de cereale.
Neonicotinoidele interzise în UE, dar culturile vizate nu sunt monitorizate
Scrisoarea deschisă atrage atenția și asupra utilizării istorice a neonicotinoidelor, pesticide interzise în Uniunea Europeană din cauza efectelor grave asupra:
- polenizatorilor (albine și insecte benefice)
- biodiversității
- sănătății mediului
Timp de aproximativ 12 ani, România a acordat derogări succesive pentru utilizarea acestor substanțe, în special la culturile de:
- porumb
- floarea-soarelui
În martie 2025, Curtea de Apel Cluj a suspendat autorizațiile temporare pentru neonicotinoide, iar decizia este executorie.
Cu toate acestea, organizațiile reclamă că:
- floarea-soarelui nu este inclusă deloc în programul de monitorizare
- controalele cerealelor rămân superficiale
- nu există o verificare reală a respectării interdicțiilor legale
Lanțul Alimentar precizează că în 12 Februarie 2025, Curtea de Apel Cluj a revenit asupra deciziei și a respins cererea de suspendare a autorizațiilor, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut forului judecătoresc clujean să rejudece cauza.
Riscuri directe pentru sănătatea publică și lanțul alimentar
Eco Ruralis și ROMAPIS subliniază că cerealele și plantele tehnice sunt baza lanțului alimentar și se regăsesc în numeroase produse de consum zilnic:
- pâine și produse de panificație
- carne și produse procesate
- sosuri și alimente industriale
În aceste condiții, lipsa controalelor adecvate asupra acestor culturi ridică semne serioase de întrebare privind:
- siguranța alimentară
- protecția consumatorilor
- respectarea legislației europene
Impact major asupra apiculturii și mediului
Federația ROMAPIS atrage atenția că lipsa controalelor în teren are consecințe directe asupra sectorului apicol, care suportă în mod disproporționat efectele contaminării cu pesticide.
Autoritatea Națională Fitosanitară are obligația legală nu doar de a proteja consumatorii, ci și mediul, însă organizațiile afirmă că această dimensiune este tratată insuficient.
Solicitări urgente către autoritățile române și europene
În finalul scrisorii, Eco Ruralis și ROMAPIS cer adoptarea rapidă a unor măsuri concrete, printre care:
- revizuirea Programului național de monitorizare pentru anul 2026, pe baze proporționale și reale de risc
- includerea explicită a culturilor de porumb și floarea-soarelui în controale
- clarificări publice privind Planul Național de Acțiune pentru pesticide
- dezvoltarea unui sistem funcțional de trasabilitate a semințelor tratate
- publicarea transparentă a criteriilor și distribuției controalelor
- implicarea Corpului de Control al Guvernului și a Comisiei Europene
Un apel la legalitate și protecția reală a sănătății și mediului
Organizațiile semnatare avertizează că, în lipsa unor corecții rapide, România riscă să mențină un sistem de control ineficient și neconform cu obligațiile europene, care favorizează evitarea sectoarelor cu risc ridicat.
Scrisoarea reprezintă un apel ferm pentru respectarea principiilor de:
- legalitate
- proporționalitate
- eficiență
- protecția sănătății publice și a mediului
