O bombă legislativă
În 2019, deputatul PNL Ion Ștefan a depus la Camera Deputaților un proiect legislativ PL-x 447/2019 intitulat Lege pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare. Proiectul său a fost semnat de 66 de deputați și senatori PNL, printre care și Adrian Oros, pe atunci vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, numit apoi ministru al Agriculturii în guvernul Orban, format după căderea guvernului Dăncilă.

În esență legea prevede că valoarea primei de comercializare reprezintă contravaloarea în lei a 200 euro/tonă/10.000 ouă pentru produsele agricole primare ( legume, fructe, struguri, cereale, animale vii, păsări, lapte, ouă, miere de albine, ciuperci de cultură și hamei ), produsele pescărești și de acvacultură, comercializate către unități de procesare și nu poate depăși 20.000 de euro anual/beneficiar, respectiv contravaloarea în lei a 100 euro/tonă/10.000 ouă pentru produsele agricole primare, produsele pescărești și de acvacultură, comercializate direct pentru consum, care nu poate depăși 10.000 de euro anual/beneficiar.

Expunerea de motive a deputatului Ion Ștefan începe cu un neadevăr și anticipează o fractură logică: ”una dintre cele mai importante probleme pe care le înregistrează economia României în prezent este reprezentată de accesul extrem de redus al producției agricole autohtone, prin comercializare, în piața locală, națională”. Neadevăr: producția agricolă românească ajunge pe piața internă, către procesatori și către consumatorul final. Vom vedea că legea nu premiază însă în mod expres pe cei care vând pe piața internă: nu face diferența între intern și extern, deci premiază și pe cei care vând în afară, iar aici nu putem să ne plângem că nu vindem produse primare: cereale, animale vii, miere. Fractura logică anticipată: dacă fermierii vând foarte puțin, cum poate fi încurajată vânzarea premiindu-i tot pe ei? Nu ar trebui premiați cumpărătorii?

Guvernul Dăncilă a spus pas!
Să trecem însă mai departe. Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de lege. Consiliul legislativ, de asemenea, a dat aviz favorabil, dar a făcut câteva observații importante: să fie consultat și Guvernul, întrucât ”aplicarea legii va avea implicații asupra bugetului de stat”; totodată, a semnalat ”obligativitatea întocmirii unei fișe financiare”; mai mult, a cerut legiuitorului ”să detalieze și să coreleze unitățile de măsură cu tipul de produse agricole primare” și i-a propus ”să analizeze și dacă cuantumul primei de comercializare este același pentru fiecare categorie de produse primare sau dacă, în funcție de natura acestora, ar trebui diferențiat eventual și prin raportare la valoarea de piață a acestora”. Cu alte cuvinte, să nu pună pe același cântar grâul, mierea, laptele, peștele, strugurii, carnea de pui.

Bun, legiuitorul a consultat și guvernul, condus atunci de Viorica Dăncilă, iar guvernul a răspuns că ”nu susține adoptarea acestei inițiative legislative”. Experții din Palatul Victoria au semnalat, printre altele, că ”finanțarea primei de comercializare reprezintă o măsură de natura ajutorului de stat, care poate fi acordată numai după elaborarea unei scheme de ajutor de stat și numai după parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat”. Mai mult, Pl-x 447/2019 nu indica ”temeiul legal european în baza căruia se instituie schema de finanțare”.

În campania electorală, bomba legislativă trecută dintr-o mână în alta
Proiectul legislativ a mers mai departe, a fost adoptat în mod tacit de Senat, în 2 octombrie 2019, apoi a ajuns la Camera Deputaților, fiind prezentat în 8 octombrie 2019 în Biroul Permanent. În 17 decembrie, a primit aviz favorabil de la Comisia Juridică, a cărei șefie era deținută de PSD. Apoi, timp de aproape un an, a zăcut prin sertarele Camerei Deputaților. În 21 august 2020 a primit aviz favorabil de la Comisia pentru Agricultură, condusă atunci de Alexandru Stănescu, PSD. Între timp, Adrian Oros se mutase cu bagajele în biroul ministerial de la Ministerul Agriculturii. În 9 octombrie 2020, legea a fost înaintată pe ordinea de zi a plenului C.D., fiind adoptată în 13 octombrie 2020: pentru=249, contra=1, abtineri=1. A doua zi a fost depusă la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii, în 19 octombrie a fost trimisă președintelui României pentru promulgare, iar acesta a promulgat-o în 5 noiembrie, când a și fost publicată în Monitorul Oficial, drept Legea 236/2020.

Pentru a fi aplicabilă, legea avea nevoie de norme de aplicare care trebuiau elaborate și aprobate de Ministerul Agriculturii, condus deja de Adrian Oros, care se numărase printre semnatarii proiectului de lege când era încă deputat în Comisia pentru Agricultură. Numai că, supriză, ceea ce semnase ca deputat, Oros nu a mai promovat ca ministru! La audierile din Comisa pentru Agricultură a fost chestionat de președintele Adrian Chesnoiu fix despre legea respectivă, iar Oros a răspuns că nu va elabora normele de aplicare până la 31 decembrie 2020. Și s-a ținut de cuvânt, nu le-a elaborat și aprobat, fiindcă primele de comercializare ar fi trebuit să le plătească din bugetul ministerului Agriculturii. De unde atâția bani?

Premierul Cîțu dezamorsează bomba pentru un an
Legea ar fi trebuit să fie aplicată de la 1 ianuarie 2021, dar guvernul Cîțu a prorogat prin OUG termenul pentru un an, adică pentru 1 ianuarie 2022. Guvernul a motivat că acordarea acestui ajutor financiar, achitat prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ar fi avut implicații majore asupra bugetului de stat, pentru fiecare exercițiu financiar de aplicare a legii. Menționăm că acest tip de sprijin financiar urma să fie acordat în perioada 2021 – 2023. Totodată, guvernul a precizat că acordarea acestui tip de sprijin din partea statului ar fi necesitat notificarea Comisiei Europene, în caz contrar România fiind expusă riscului unor posibile sancțiuni din partea forului european.

Ce implicații ar fi avut asupra bugetului de stat acordarea primelor de comercializare? Lantulalimentar.ro a făcut câteva calcule și rezultă că ar fi fost nevoie de un efort bugetar uriaș, de peste 2 miliarde de euro anual, pentru acordarea acestor prime de comercializare. Există, oricum, o presiune enormă pe bugetul de stat, din cauza pandemiei Covid-19. Aplicarea legii ar putea avea și efecte nedorite în formarea prețurilor: orice subvenție publică duce la creșterea prețurilor pe lanțul de aprovizionare, iar cel mai păgubit este consumatorul final, care plătește mai mult. Totodată, producătorii agricoli sunt subvenționați deja, există subvenții pentru teren, pentru animale, sprijin cuplat pentru anumite culturi și specii de animale. Adunând toate aceste argumente și speriat probabil de suma uriașă pe care ar fi trebuit să o scoată de la buget în acest an, premierul Cîțu a decis amânarea termenului de aplicare a legii.

Bomba e temporar dezamorsată, la îndemână sunt, deocamdată, petardele
La început de an și de mandat, noul președinte al Comisiei pentru Agricultură a scos din sertar subiectul primelor pentru comercializare și a lansat pe pagina sa de facebook o serie de acuzații la adresa coaliției de guvernare și a lui Oros ( să reamintim că acesta l-a destituit de la șefia AFIR în decembrie 2019, Chesnoiu a câștigat procesul cu ministerul, dar nu s-a mai întors la AFIR, a candidat la parlamentare și a câștigat ). Chesnoiu acuză că legea a avut încă de la lansare caracter electoral. O fi avut, dar să reamintim că a fost votată inculsiv de deputații PSD, adică de colegii săi de partid. Cu toate că o consideră o lege electorală marca PNL, Chesnoiu promite tot pe pagina sa de facebook că:
”voi formula o solicitare către Avocatul Poporului pentru a ataca OUG 225/2020 la Curtea Constituțională!
Iar în momentul în care proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanțe va veni în Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților, vă asigur că în calitatea mea de Președinte voi face tot posibilul ca ea să fie respinsă și Legea 236/2020 să se aplice!”

Ce poate mai poate face efectiv Adrian Chesnoiu? În comisia pe care o conduce sunt numai 7 deputați PSD. Ceilalți 13 sunt de la PNL, USRPLUS, UDMR și Minorități. Nu are, politic vorbind, majoritate. Îi rămâne pagina de facebook, unde își poate acuza adversarii politici. În plan real, ar putea însă concepe o nouă lege pentru stimularea producătorilor agricoli, dar una favorabilă celor mici și neajutorați, celor care respectă bunele practici. Nu o lege care să premieze cu toptanul, aducând bani mulți tot celor mari și cu succes pe piață.

Până atunci, Legea 236/2020 este unul din multele exemple de populism parlamentar, uneori transpartinic, căruia i se opune realismul guvernului: responsabilitatea cheltuirii banilor publici revine guvernului, în timp de parlamentul votează potrivit unui îndemn auzit pe la petreceri: ”fără număr!”.


Dacă ți-a plăcut acest articol, sprijină și tu Lanțul Alimentar donând orice sumă aici: RO89RNCB0072170905570001 (RON)

Write A Comment