La marginea șoselei naționale 106, în apropiere de orașul Ezhou, din provincia Hubei, două clădiri masive din beton atrag atenția. La prima vedere, par blocuri de locuințe tipice Chinei urbane. Fațade gri, intrare acoperită, etaje suprapuse. Diferența devine evidentă abia la o privire mai atentă: ferestrele sunt întunecate, protejate cu gratii – iar în interior nu locuiesc oameni, ci porci.
Aici funcționează una dintre cele mai ambițioase investiții din agricultura chineză: o fermă industrială pe verticală, alcătuită din două turnuri de câte 26 de etaje, capabilă să producă anual până la 1,2 milioane de porci. Proiectul aparține companiei Zhongxin Kaiwei, care se prezintă drept deținătoarea „celei mai mari ferme de porci independente” din lume.
Sfârșitul micilor fermieri?
Timp de decenii, producția de carne de porc din China s-a bazat pe milioane de gospodării mici. Acest sistem fragmentat a fost însă vulnerabil la epidemii, iar crize sanitare veterinare precum pesta porcină africană au dus frecvent la creșteri bruște de prețuri. Autoritățile chineze mizează acum pe industrializare și pe ferme gigant, controlate tehnologic, pentru a stabiliza piața.
Pentru conducerea de la Beijing, securitatea alimentară este o chestiune strategică. Președintele Xi Jinping a subliniat în repetate rânduri că o țară puternică are nevoie de o agricultură solidă și de independență față de importuri. Pe de altă parte, în prezent, China este cel mai mare importator mondial de produse agricole. Mărfurile variază de la cereale și soia până la carne.
De la ciment la creșterea porcilor
Zhongxin Kaiwei nu a fost dintotdeauna activă în agricultură. Compania producea ciment, însă prăbușirea pieței imobiliare i-a forțat conducerea să caute alternative. În 2020, fondatorul Zhuge Wenda a început construirea fermelor verticale, profitând de o modificare legislativă care a permis oficial creșterea porcilor în clădiri cu mai multe etaje, sprijinită financiar de stat.
Investiția este uriașă: aproximativ 600 de milioane de dolari pentru cele două turnuri și încă 900 de milioane de dolari pentru o fabrică de procesare a cărnii construită în apropiere.
Miros, locuri de muncă și resemnare
Locuitorii din zonă nu au fost încântați de la început. Mulți se temeau de mirosuri greu de suportat. Antreprenorul a promis sisteme moderne de filtrare, iar comunitatea locală și-a dat acordul pentru proiect. În timp, nemulțumirile au revenit.
„Când bate vântul din direcția greșită, nu poți sta afară”, spune un pensionar din satul vecin. Cu toate acestea, el îl apără pe proprietarul fermei, invocând locurile de muncă create și sprijinul de care se bucură compania din partea autorităților locale – o atitudine des întâlnită în mediul rural chinez.
Fermă sau fabrică de înaltă tehnologie
Creșterea porcilor în aceste clădiri seamănă mai degrabă cu un proces industrial. Fiecare etaj funcționează ca o unitate separată: scroafe, purcei și porci pentru îngrășare. Hrana – peste 500 de tone pe zi – este transportată automat, iar porțiile sunt calculate individual.
Camere video, senzori și sisteme informatizate monitorizează animalele permanent. Căldura reziduală provenită din vechile instalații de producere a cimentului este reutilizată pentru încălzirea apei și a spațiilor, ceea ce ar contribui, potrivit companiei, la creșterea mai rapidă a porcilor și la reducerea consumului de furaje.
Riscuri și controverse
Criticii avertizează că densitatea extremă a animalelor crește riscul răspândirii bolilor. Conducerea fermei susține însă că a luat măsuri stricte: acces limitat al personalului, carantină, aer filtrat, apă purificată și controale permanente.
Muncitorii au voie să părăsească ferma doar o dată la două luni. Înainte de a se întoarce în clădirile înalte, aceștia trebuie să respecte o carantină de cinci zile.
„Porcii noștri trăiesc ca într-un hotel de cinci stele”, afirmă medicul veterinar al companiei. Chiar dacă descrierea este discutabilă, un lucru este cert: până acum, ferma a evitat epidemiile majore care au afectat alte regiuni ale Chinei.
Carnea de porc, o miză națională
Pentru China, carnea de porc nu este doar un aliment, ci un simbol cultural și un factor de stabilitate socială. Țara consumă aproximativ jumătate din producția mondială, iar statul menține chiar o rezervă strategică de carne congelată pentru a interveni în caz de scumpiri bruște.
Deși prețurile rămân mai ridicate decât în alte părți ale lumii, autoritățile speră că proiecte precum cel de la Ezhou vor accelera modernizarea industriei. Pentru localnici, însă, dezbaterea rămâne deschisă: eficiență și siguranță alimentară versus impact asupra mediului și vieții de zi cu zi.
Sun Wenliang și soția sa nu sunt prea preocupați de prețurile cărnii de porc. „Eu mănânc foarte puțină carne”, spune Sun. Soția sa preferă carnea de vită.
Articol adaptat după un material semnat de Matthias Kamp, publicat în Neue Zürcher Zeitung (NZZ).
Donează pentru a susține site-ul lantulalimentar.ro. sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001
