Vicepreședintele Romapis, Constantin Dobrescu, participant la congresul Apimondia de la Montreal, a fotografiat și distribuit pe pagina sa de facebook un grafic despre care susține că a fost prezentat în cadrul congresului, grafic care arată că aproape jumătate din probele de miere trimise pentru jurizare sunt adulterate, adică au în componență urme de pesticide și medicamente folosite pentru tratarea populațiilor de albine sau chiar aditivi și îndulcitori, cum ar fi: sirop de porumb, diferite tipuri de zaharuri și, mai recent, sirop de orez. Liderul Romapis a tradus sintagma ”probe adulterate” prin ”probe false”, ceea ce induce ideea că unii participanți ar fi utilizat în mod voluntar metode de falsificare a mierii.

Constantin Dobrescu a precizat că nu știe, deocamdată, de unde provin probele de miere înscrise în concurs și depistate cu nereguli. Liderul Romapis a atras atenția că depistarea unor astfel de probe afectează piața mierii în țările de unde provin, un efect direct fiind scăderea prețurilor de achiziție.

”În cazul mierilor cu serioase probleme de calitate trimise la acest concurs nu este clar încă dacă este vorba de procesatori sau de apicultori persoane particulare. Nici nu există încă o concluzie dacă în fiecare caz în parte frauda a fost intenționată, adică mierea a fost falsificată cu bună știință sau a fost un efect al neștiinței ori neglijenței apicultorilor. Cert este că este recomandabil pentru toată lumea să se gândească mai bine la ce face în stupina proprie. Mai precis: când, cum și cu ce hrănește, ce tratamente face și cum le face, cât de maturată este mierea extrasă, cum și în ce o depozitează, cum decristalizează și încă multe altele. Nu uitați că mierea autentică este cea care respectă litera definiției din Codex Alimentarius; cea mai mică abatere, făcută cu știință sau fără, reprezintă o decădere a produsului respectiv din calitatea de miere, adică un fals când este pusă pe piață. Hrana artificială care ajunge în miere, contaminarea cu reziduuri rezultate din hrăniri sau din tratamente greșit aplicate sau din minuni de tratamente aflate de la atotștiutorii de pe internet, chiar și umiditatea prea mare la extracție sau decristalizarea la temperatură prea mare reprezintă greșeli ale căror rezultate sunt considerate falsificări ale mierii și cad în sarcina celui care le-a făcut”, a avertizat Dobrescu pe pagina sa de facebook.

Postare sa a provocat o serie de comentarii, unii dintre comentatori acuzând adevărate conspirații împotriva României, deși autorul postării a subliniat că, deocamdată, nu au fost făcute publice numele țărilor de unde provin probele înscrise în concurs. Alții s-au întrebat pe bună dreptate de ce ar fi trimis procesatorii sau apicultorii la un concurs internațional probe falsificate în mod voluntar, știind că acestea vor fi analizate în laborator. Un răspuns ar fi că probele ar conține mai degrabă urme de pesticide, ca urmare a desfășurării activității apicole în zona culturilor agricole.

sursă foto: Constantin Dobrescu

Siteul canadian https://paradisvalleyhoney.com, a publicat anul trecut un articol despre adulterarea mierii, avertizându-și cititorii că mierea pe care o cumpără ei din magazin, nu numai că nu este întotdeauna miere obținută în Canada, dar nu este întodeauna nici măcar miere autentică. Siteul atrage atenția că în unele state au fost dezvoltate metode ingenioase pentru trucarea mierii, pentru a trece testele de laborator, cum ar fi de pildă producerea unor aditivi și îndulcitori care nu pot fi depistați în laborator.

credit foto: foodsafetymagazine.com

Write A Comment