• Lanțul Alimentar ar saluta decizia ANF de a relua bunul obicei din anii anteriori și ar publica cele două rapoarte separate, în formă scanată, pe lângă cel de sinteză.

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a publicat recent raportul anual de sinteză privind reziduurile de pesticide în legume, fructe și cereale. Documentul menține opțiunea comunicațională inițiată anul trecut: renunțarea la criteriul regional, ceea ce face mai dificilă analiza diferențelor dintre zonele țării.

ANF nu mai publică rapoarte separate pe regiuni

Până în anul 2024, ANF a prezentat publicului două rapoarte distincte, realizate de:

  • Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale (LCRPPPV București), din cadrul Laboratorului Național Fitosanitar
  • Laboratorul Regional pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide (LRCRPPPV Mureș), din cadrul Oficiului Fitosanitar Mureș

Cele două laboratoare monitorizau probele în funcție de regiune:

  • județele din sud și est → probe analizate la București
  • județele din Transilvania → probe analizate la Târgu Mureș

Începând cu anul trecut, ANF a decis să nu mai publice aceste rapoarte separat, ci să ofere un singur raport național de sinteză.

Lipsa datelor regionale reduce transparența

Această schimbare elimină posibilitatea de a observa diferențele regionale în ceea ce privește utilizarea pesticidelor.

Complexitatea datelor a fost redusă inutil. Datele regionale erau relevante atât pentru fermieri, cât și pentru consumatori, deoarece permiteau comparații clare între zonele agricole ale României.

Fermierii din sud nu mai pot demonstra că au fost mai responsabili decât cei din Transilvania – și invers.

Exemple din anii anteriori: diferențe clare între sud și Transilvania

În anul 2022, datele regionale arătau diferențe semnificative:

București (sud și est)

  • 99 probe analizate
  • 23 probe cu reziduuri de pesticide
  • 1 probă peste nivelul maxim admis

Procent probe cu pesticide: 23%
Procent probe fără reziduuri: 77%

Târgu Mureș (Transilvania)

  • 40 probe analizate
  • 17 probe cu reziduuri de pesticide
  • nici o depășire a nivelului maxim admis

Procent probe cu pesticide: 42,5%
Procent probe fără reziduuri: 57,5%

Aceste diferențe ofereau argumente importante în dezbaterea privind practicile agricole.

Lanțul Alimentar ar saluta decizia ANF de a relua bunul obicei din anii anteriori și ar publica cele două rapoarte separate, în formă scanată, pe lângă cel de sinteză.

Raportul ANF 2025: probe neconforme la nivel național

Deși datele regionale au dispărut, ANF furnizează în continuare informații defalcate pe județe pentru probele neconforme, adică acelea care depășesc nivelul maxim admis de reziduuri.

Potrivit raportului aferent anului 2025:

  • 4092 probe analizate
  • 45 probe neconforme depistate

Județele cu cele mai multe probe neconforme

Galați – locul I

  • 9 probe neconforme de tomate
  • substanță identificată: Clorfenapir

București – locul II

  • 6 probe neconforme
  • 5 tomate (reziduuri de Etefon)
  • 1 țelină (reziduuri de Acetamiprid, Imidacloprid și Linuron)

Teleorman – locul III

  • 4 probe neconforme
  • 2 salată (Etefon)
  • 1 țelină (Dimoxistrobin)
  • 1 leuștean (Dodine)

Sudul țării rămâne astfel „campion” la probe neconforme, în special la cultura de tomate.

Responsabilitatea fermierilor și bunele practici agricole

Utilizarea pesticidelor în agricultură necesită responsabilitate și respectarea strictă a normelor.

Conform regulilor de bune practici agricole:

  • tratamentele fitosanitare trebuie să fie ultima soluție
  • prioritate trebuie să aibă metodele non-chimice de combatere a bolilor și dăunătorilor
  • respectarea dozelor și a timpilor de pauză este esențială pentru siguranța consumatorilor

Citește și Eco Ruralis și ROMAPIS acuză: Autoritățile fac controale discriminatorii asupra pesticidelor în România

Donează pentru a susține site-ul lantulalimentar.ro.

sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001

Write A Comment