Comisia Europeană propune pentru România o alocare minimă de 16,57 miliarde de euro pentru subvențiile agricole ( plăți directe ) în perioada 2028 – 2034, potrivit noii propuneri privind Politica Agricolă Comună (PAC).
Aceasta este a șasea cea mai mare sumă din Uniunea Europeană, după Franța, Spania, Germania, Italia și Polonia.
Topul alocărilor pentru agricultură în Uniunea Europeană
Franța rămâne cel mai mare beneficiar al fondurilor PAC, cu o alocare totală de 50,93 miliarde de euro. Urmează Spania, cu 37,23 miliarde de euro, Germania – 33,10 miliarde de euro, și Italia, cu 31,00 miliarde de euro.
România se situează pe locul șase, cu 16,57 miliarde de euro, după Polonia, care primește 24,63 miliarde de euro.
Cum sunt stabilite alocările pentru plățile directe
Alocările sunt calculate în funcție de mai mulți indicatori, printre care suprafața agricolă totală a fiecărui stat membru.
De exemplu, Franța deține peste 30 de milioane ha de teren agricol. România are aproximativ 12,5 milioane ha. Din acestea, circa 9 milioane de hectare sunt declarate anual pentru subvenționare.
România – locul șase și în actualul exercițiu financiar 2021–2027
Lanțul Alimentar subliniază că România ocupă aceeași poziție (locul 6) și în actualul exercițiu financiar 2021 – 2027. Alocarea totală pentru plăți directe este de 13,5 miliarde de euro.
Aceasta înseamnă că noul cadru financiar propus de Comisie ar aduce o creștere de peste 3 miliarde de euro pentru fermierii români.
Vezi alocările minime propuse de Comisia Europeană pentru fiecare stat membru, în Anexa documentului de mai jos:
PAC 2028–2034: un buget solid și previzibil pentru agricultorii europeni
Noua Politică Agricolă Comună (PAC) are ca obiectiv menținerea unui sprijin stabil pentru veniturile agricultorilor și dezvoltarea zonelor rurale din UE.
Comisia Europeană propune un buget total de cel puțin 293,7 miliarde de euro pentru sprijinul veniturilor fermierilor. În plus, 6,3 miliarde de euro sunt pentru mecanismele de stabilizare a pieței agricole („Rețeaua de siguranță Unity”).
Statele membre vor putea suplimenta aceste sume din Fondul Național și Regional de Parteneriat, care totalizează 865 de miliarde de euro.
Convergență externă și echitate în plățile directe
Procesul de convergență externă va continua și în perioada 2028–2034. Țările care primesc mai puțin de 90% din media UE la plățile directe vor beneficia de majorări progresive.
De asemenea, Comisia propune o plată minimă și maximă pe hectar, pentru a reduce diferențele semnificative dintre statele membre.
Contribuții naționale și cofinanțare
Pentru intervențiile de sprijinire a veniturilor, fiecare stat membru trebuie să contribuie cu cel puțin 30% din cheltuielile publice eligibile. Alte intervenții – precum cele de agromediu, inovare sau educație rurală – vor fi finanțate cu contribuții naționale între 15% și 60%, în funcție de regiune și obiective.
Sinergii și priorități: energie verde, apă, educație și inovare
Noul cadru financiar pune accent pe investițiile în energie regenerabilă, accesul la apă în zonele rurale, educația agricolă și inovarea.
Prin programe precum Orizont Europa și Fondul European pentru Competitivitate, vor fi disponibile încă 40 de miliarde de euro pentru proiecte de cercetare și dezvoltare în agricultură.
Un mecanism anti-inflație pentru bugetul PAC
Pentru prima dată, Comisia propune un mecanism de ajustare a inflației la bugetul multianual al UE. Astfel, dacă inflația anuală depășește 3%, sumele alocate statelor membre vor fi automat indexate, pentru a menține puterea reală a finanțărilor agricole.
Concluzie
Prin alocarea de 16,57 miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, România își consolidează poziția între principalii beneficiari ai Politicii Agricole Comune. Noua structură bugetară promite stabilitate, echitate și oportunități sporite de dezvoltare pentru fermierii români și comunitățile rurale.
Donează pentru a susține site-ul lantulalimentar.ro. sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001
