Agricultura românească se confruntă, în această toamnă, cu o presiune tot mai mare de dăunători în culturile de rapiță, grâu și orz, un fenomen raportat în numeroase județe ale țării.
Presiune tot mai mare de dăunători în culturile de rapiță și cereale păioase – FAPPR
Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România ( FAPPR ) semnalează că situația din teren se agravează în mai multe regiuni ale țării. Fermierii raportează o presiune semnificativă de dăunători în culturile de rapiță, grâu și orz.
Atât Delia brassicae ( Musca rădăcinilor ) în rapiță, cât și Oscinella frit ( Musca cerealelor ) în culturile de grâu și orz provoacă pagube vizibile încă din primele faze de dezvoltare.
În paralel, Zabrus tenebrioides ( Gândacul ghebos ) continuă să fie unul dintre cei mai agresivi dăunători ai cerealelor păioase. Larvele sunt responsabile pentru atacuri la suprafața solului, unde plantele sunt extrem de vulnerabile.
Efectele eliminării tratamentelor la sămânță cu neonicotinoide
Observațiile din ferme indică faptul că, în absența tratamentelor la sămânță pe bază de neonicotinoide, populațiile dăunătorilor nu mai sunt ținute sub pragul economic de dăunare.
Larvele pătrund în colet sau în tulpină, iar în cazul Zabrus-ului atacul are loc la nivelul solului — etape în care tratamentele foliare devin ineficiente. Astfel, pierderile din primele faze vegetative se accentuează, punând în pericol dezvoltarea culturilor de toamnă.
Toamnele calde favorizează multiplicarea dăunătorilor
Specialiștii semnalează că evoluția infestărilor este amplificată de:
- toamnele mai calde și mai lungi, care prelungesc perioada de zbor, ovipoziție și supraviețuire a larvelor;
- creșterea anuală a populațiilor dăunătorilor, fenomen observat constant în ultimii ani.
Aceste condiții creează un mediu ideal pentru multiplicarea rapidă a speciilor precum Delia brassicae, Oscinella frit sau Zabrus tenebrioides.
Culturile de toamnă, afectate într-un context climatic tot mai instabil
În ultimii ani, mulți fermieri au mizat pe rapiță, grâu și orz pentru a compensa pierderile din culturile de primăvară, tot mai vulnerabile la secetă și la dăunători precum Tanymecus dilaticollis.
Acum însă, și culturile de toamnă sunt în pericol, deși erau considerate mai sigure în climatul imprevizibil din România.
Cercetare în derulare, dar fără alternative eficiente la neonicotinoide
Forumul APPR asigură că rămâne activ în proiecte de cercetare dedicate identificării unor soluții alternative eficiente la tratamentele pe bază de neonicotinoide. În câmpurile de testare au fost evaluate mai multe opțiuni, însă nu există deocamdată metode cu eficacitate comparabilă.
Organizația subliniază importanța unui cadru legislativ european adaptat realităților din teren, care să permită dezvoltarea și adoptarea unor instrumente tehnice capabile să protejeze culturile.
Context
Trei neonicotinoide ( imidacloprid, tiametoxam și clotianidină ) sunt interzise în UE, începând din 2018, cu excepția spațiilor protejate.
Ministerul Agriculturii a acordat o serie de derogări, în ultimii ani. Deciziile au atras atenția Comisiei Europene. Forul de la Bruxelles, în urma unor audituri, a inițiat procedura de infringement pentru România.
În paralel, cauza celor trei neonicotinoide a ajuns și în justiția națională. Curtea de Apel Cluj a declarat ca ilegale derogările ministeriale. Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat sentința instanței clujene.
Confruntat cu procedura de infringement, ministerul de la București nu a mai acordat în această toamnă derogări pentru utilizarea pesticidelor menționate, urmând să dea explicații la Bruxelles, pentru derogările anterioare.
Între timp, fermierii susțin că nu au alternativă eficace la neonicotinoide pentru a-și apăra culturile agricole de dăunători.
Donează pentru a susține site-ul lantulalimentar.ro. sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001
