Comisia Europeană a legiferat un nivel maxim de 2% al cantității de acizi grași trans în produsele alimentare, dacă acizii respectivi sunt obținuți pe cale industrială.

Decizia a fost luată în baza unor studii și recomandări ale Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară și ale Organizației Mondiale ale Sănătății, studii care au relevat că acizii grași trans sintetici au efecte dăunătoare asupra sănătății. Noile reglementări sunt curprinse în Regulamentul 649/2019 al Comisiei, publicat în 24 aprilie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. ”Articolul 4: Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Produsele alimentare care nu sunt conforme cu prezentul regulament pot continua să fie introduse pe piață până la 1 aprilie 2021.” O inițiativă similară a fost lansată și în Parlamentul României de deputatul USR Adrian Weiner, dar documentul a rămas blocat în Camera Deputaților după ce Senatul l-a aprobat. Acizii grași trans sintetici sunt folosiți pentru obținerea margarinei, a produselor de tip fast food, a mezelurilor, produselor de patiserie, prăjiturilor, biscuiților, popcornului pentru microunde, chipsurilor, supelor pentru plic, etc.

Sistemul Național Antigrindină a fost nefuncțional în 30 aprilie, în județul Prahova, când căderi masive de grindină au făcut ravagii în Podgoria Dealul Mare.

Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a reacționat dur cerând pe facebook ”demisia imediată a celor care nu și-au respectat atribuțiile de serviciu”. Instituția responsabilă de funcționarea sistemului se numește Autoritatea Națională pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, iar Autoritatea este în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, condus în prezent de Petre Daea. Acesta a explicat că rachetele au fost trase, dar nu și-au atins ținta, din cauză că ”norul s-a format mai sus de traiectoria rachetelor”. SNACP a fost înființat în timpul guvernării Năstase, prima unitate fiind pusă în funcțiune chiar în județul Prahova, fief politic al premierului de atunci. Guvernele ulterioare au urmat programul de extindere a SNACP, iar PSD a făcut din acest obiectiv preluat de la guvernările anterioare o promisiune electorală proprie, incluzându-l în 2016 în mult invocatul ”program de guvernare”. Rachetele sunt livrate de un singur producător, Electromecanica Ploiești, care încasează banii de la bugetul de stat. Intervențiile active în atmosferă sunt reglementate prin Legea 173/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Va emite guvernul o HG pentru compensarea financiară a pagubelor produse fermierilor de căderile de grindină de la sfârșitul lunii aprilie?

Fermierii și-ar dori un astfel de ajutor, dar până atunci MADR i-a trimis pe cei afectați de fenomenele meteo extreme să aplice pentru obținerea acestor bani din fondurile europene. Ministerul a publicat în 8 mai pe siteul instituției un comunicat din care fermierii află că : ”începând cu data de 1 aprilie 2019 se află în derulare sesiunea de depunere a cererilor de finanțare pentru submăsura 17.1 – Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, cu scopul de a încuraja fermierii să își asigure culturile împotriva fenomenelor climatice nefavorabile, cum ar fi: inundații, secetă, grindină, îngheț, ploi torențiale, tornade, furtuni, etc.” Alocarea financiară pentru întreaga perioadă de programare este de 42.797.487 euro, depunerea dosarelor cererilor de finanțare realizându-se continuu până la epuizarea fondurilor. Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este de: 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătită efectiv de către fermier, în cazul fermelor mici cu dimensiunea economică până la 11.999 euro standard output (SO) și de 55% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătită efectiv de către fermier, în cazul fermelor cu dimensiunea economică mai mare sau egală cu 12.000 SO. Pentru a beneficia de sprijin, solicitantul va încheia o asigurare pentru riscurile prevăzute, angajându-se să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul și la termenele prevăzute în contractul de asigurare.

Producţia de carne a României a scăzut la toate speciile de mamifere domestice (ovine, caprine, porcine şi bovine) în luna martie 2019, faţă de perioada similară a anului trecut, dar a crescut la păsări, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică și preluate de ziarul Bursa.

În martie 2019, producţia de carne de bovine a fost de 5.903 tone, în scădere cu 18,7% faţă de martie 2018 (7.267 tone) şi cu 20,9% faţă de luna anterioară (7.465 tone), respectiv februarie 2019. Producţia de carne de porc obţinută în luna martie a depăşit 30.644 tone, mai mult cu 2,3% faţă de luna precedentă, când s-au realizat 29.957 tone carcasă, dar mai puţin cu 16,6% faţă de martie 2018 (36.743 tone). În ceea ce priveşte producţia de carne de ovine şi caprine obţinută în luna martie 2019, datele INS arată o creştere faţă de luna februarie 2019, cu 84,3%, de la 1.754 tone la 3.234 tone. Faţă de martie 2018 s-a înregistrat o diminuare a producţiei de 2,5 ori, de la 8.034 tone carcasă ovine şi caprine. Creșterea înregistrată la carnea de pasăre este de 0,86% față de martie 2018.

Lidl a inaugurat primul centru logistic din zona de est a României, în localitatea Cordun, din județul Bacău, centrul urmând să deservească 50 de magazine din zona Moldovei.

Potrivit Serviciului de Comunicare al Lidl citat de Wall-Street, ”sunt anumite game de produse ( fructe și legume ) care sunt livrate magazinelor în fiecare noapte, în toate magazinele, astfel încât marfa stă în depozit mai puțin de 24 de ore”. Fructele și legumele de sezon provin în proporție de 80-90% de la producătorii locali. Lidl colaborează cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară în cadrul unui proiect de revitalizare a unor soiuri de legume românești. Retailerul german Lidl are în Românai 6000 de angajați, 243 de magazine și 5 centre logistice ( Chiajna, Nedelea, Lugoj, Iernut și Cordun ).

Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație a avertizat că unele țări din Nordul Africii și din Orientul Apropiat sunt amenințate de spectrul foametei.

Potrivit forului internațional, 55 de milioane de persoane sunt subnutrite, două treimi din acestea trăind în zone unde au loc conflicte armate. Printre țările unde se află milioane de subnutriți se numără Irak, Siria, Libia, Sudan și Yemen. Cea mai afectată țară este Yemen, unde 24 de milioane de locuitori au nevoie urgentă de asistență umanitară. Războaiele în curs nu sunt singura cauză care poate declanșa o foamete în masă. O altă cauză este creșterea rapidă a populației, fără să existe o creștere proporțională a resurselor alimentare.

”Cetățenii Uniunii Europene consumă 20% din resursele naturale ale planetei, deși reprezintă doar 7% din populația planetei” a anunțat World Wide Fund ( WWF ) într-un raport care a avut ca sursă date furnizate de Global Footprint Network.

”Pentru a acoperi necesarul de resurse naturale consumat în prezent de UE, am avea nevoie de 2,8 planete, mult peste media mondială, care este de aproximativ 1,7 planete și depășește ceea ce este sustenabil pentru planeta noastră. La nivel global, Earth Overshoot Day sau ziua în care terminăm resursele Pământului și începem să consumăm din resursele pe care ar trebui să le moștenească generațiile viitoare a picat anul trecut pe 1 august, o dată marcată din ce în ce mai devreme în calendar, în fiecare an” susține WWF. Să precizăm că Uniunea Europeană este unul dintre cei mai importanți furnizori de mărfuri la nivel mondial, exporturile valorând 3735 de miliarde de euro în 2017. Ceea ce înseamă că resursele consumate de europeni pe propriul lor continent sunt transformate de aceștia în produse ( inclusiv agro-alimentare ) care ajung și la consumatori din afara spațiului european. Totodată, Uniunea Europeană și-a propus să reducă la minimum consumul de hidrocarburi până în 2050.

Write A Comment