ANALIZĂ Alimentele de pe piața românească sunt bune, dar s-au scumpit în ultimul timp. Românii sunt pe primele locuri în U.E., la risipa alimentară

• Rezultatele unor sondaje și studii internaționale arată că alimentele românești au un grad înalt de calitate.

• În ultimul timp, însă, acestea s-au scumpit, rata inflației fiind cea mai mare din Uniunea Europeană. 

• Inflația afectează puterea de cumpărare, în condițiile în care România nu excela oricum în ce privește accesibilitatea mâncării. 

• În mod paradoxal, risipa alimentară este la cote înalte în țara noastră, ceea ce ne plasează printre primele locuri în Uniunea Europeană. 

Indicele Global al Securității Alimentare în România 

În ce privește calitatea și siguranța alimentelor, România ocupă locul 27 din 133 de țări, în The Global Food Security Index ( GFSI ) / Indicele Global al Securității Alimentare. Cel mai nou raport a fost publicat în 2022, fiind o sinteză a datelor din perioada 2012 – 2022. GFSI este realizat de The Economist Impact, o coaliție internațională de companii de bunuri de larg consum, susținută de Corteva. 

Cu indicele 77,9, România se află înaintea unor țări ca Marea Britanie ( 77,6 ), Japonia ( 77,4 ), Cehia ( 76,3 ), Italia ( 75,9 ), Ungaria ( 74,4 ). 

Pe primul loc se situează Canada ( 89,5 ). Pe locuri doi și trei, Danemarca ( 89,1 ), respectiv Statele Unite ( 88,8 ). 

Situația României se schimbă la capitolul ”Avalaibility”/”Disponibilitate”: locul 50, cu un indice de 60,6. Aceasta arată că România are încă probleme de distribuție, infrastructură, stabilitate de-a lungul lanțurilor alimentare.

La capitolul ”Affordability”/”Accesibilitate”, România ocupă locul 36, cu indicele 85,1. Australia are cel mai mare indice de accesibilitate: 93,3. Acest indice relevă cât de ușor își permite populația să cumpere alimente

Țara noastră stă foarte prost la capitolul ”Sustainability and Adaptation”/”Sustenabilitate și adaptare”: locul 79, cu un indice de 47,1. Acest indice arată capacitatea sistemului alimentar de a rezista în timp.

Per total, România ocupă poziția 45, cu un indice de 68,8. 

Alimente mai scumpe 

Acestea erau datele la nivelul anului 2022, după o cercetare de zece ani. Să vedem acum câteva date actuale, din 2025. 

România are cea mai mare rată a inflației la alimente din Uniunea Europeană. În octombrie 2025, alimentele s-au scumpit cu 7,2% față de octombrie 2024. În noiembrie, rata inflației a urcat la 7,3%. 

Media europeană a scăzut în noiembrie la 2,2%, de la 2,5% în octombrie. 

Cea mai mare scumpire pe piața românească a fost înregistrată la fructe: 12,4%. Pe locul doi s-au situat pâinea și alte produse de panificație: 8,6%. 

Românii se uită ( și ) la bani când cumpără mâncare

O cercetare realizată de Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentelor ( EFSA ) în martie – aprilie 2025 relevă că europenii au ca prim criteriu pentru alegerea alimentelor prețul acestora. 60% din respondenții chestionarului au menționat prețul. 

La români, nu prețul este pe primul loc, ci, în mod surprinzător, ”siguranța alimentelor, dacă acestea prezintă un risc”. ( După cum am arătat într-un articol anterior, cei mai mulți dintre români au încredere în influenceri și celebrități media când vine vorba să aleagă alimentele în funcție de siguranța acestora. )

Prețul se află, în România, pe locul doi, în ordinea criteriilor, 45% din respondenți afirmând că se uită în primul rând la bani când trebuie să cumpere alimente.

Risipa alimentară în România

Țara noastră ocupa locul cinci, în 2022, la capitolul ”Risipa alimentară”. Fiecare român aruncă anual 181 de kilograme de mâncare. Pe locul unu, se află Cipru, cu 294 kilograme per capita, anual. 

În ceea ce privește ponderile în risipa generală, consumatorii casnici reprezintă până la 40,78% din totalul risipei alimentare din România.

Perspective

Datele, unele aferente ultimilor ani, altele foarte actuale, ajută la realizarea unui tablou generic al sistemului agroalimentar românesc, care include și consumatorii.

Pe piață sunt alimente de bună calitate și sigure pentru consumatori, însă nu sunt accesibile tuturor clienților. Mai ales, produsele fabricate pe scheme de calitate ( Denumire de Origine Protejată, Indicație Geografică Protejată, Produse Tradiționale, Produse Montane, Rețete Consacrate, etc. ). Aceste alimente, promovate ca ”autentic românești”, nu sunt pentru toate buzunarele românilor. Prețul este prea mare pentru categoriile largi de consumatori, cei cu venituri mici. 

Scumpirea alimentelor produse în serie, în mari unități de procesare, și scăderea puterii de cumpărare, în același timp, vor orienta consumatorii către alimente ieftine sau foarte ieftine. 

Este de așteptat ca risipa alimentară să scadă, în aceste condiții. Românii vor fi mult mai atenți când vor cumpăra mâncare, pentru a arunca tot mai puțină sau deloc. 

Pe de altă parte, politica guvernamentală de încurajare a producției interne de produse finite s-ar putea să nu servească integral securitatea alimentară. Dacă vom produce mai multe alimente românești, dar mai scumpe, accesibilitatea la hrană a clienților va scădea. 

”Patriotismul alimentar” clamat de Ministerul Agriculturii s-ar putea să nu fie chiar în interesul consumatorilor, ci mai degrabă al producătorilor și, încă, în interesul unui număr restrâns de producători. 

Suma de 600 de milioane de euro acordată de la bugetul de stat în cadrul programului Investalim de stimulare a producției interne de produse alimentare finite se împarte la 50 de beneficiari!

Securitate alimentară înseamnă nu în mod obligatoriu mono-sursă de hrană, tendința fiind ca aceasta să fie națională, ci mai multe surse de hrană: internă, europeană și internațională. 

Piața liberă și concurența loială sunt în interesul consumatorilor. 

Citește și Românii au încredere în celebrități și influenceri când vine vorba de riscurile alimentare (sondaj EFSA). Locul doi în UE

sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001