Timp de trei ani ( 2016 – 2019 ), un scandal apărut din nimic și foarte suspect a dat de furcă autorităților europene: țările Grupului de la Vișegrad ( Slovacia, Cehia, Polonia și Ungaria ), cărora li s-au alăturat și Bulgaria, dar și România, prin vocea lui Liviu Dragnea ( care a avut un discurs electoral puternic anti-european înainte de elegerile europarlamentare din mai 2019 ) au acuzat companiile din vestul Europei că livrează pe piața țărilor din Centrul și Estul uniunii produse inferioare calitativ, inclusiv produse alimentare. În discursul fabricat imediat pe acest subiect au fost folosite mesaje tipice propagandei anti-europene: ”Cei din Est sunt tratați ca cetățeni de mâna a doua”, ”UE e interesată numai să vândă produse proaste pe piețele Estului”, ”UE ne vinde gunoaie”, etc.

Scandalul a pornit din Slovacia, fiind declanșat de o asociație pentru protecția consumatorului, iar acuzațiile au fost preluate imediat de celelalte țări membre ale Grupului de la Vișegrad, fiind introduse pe agenda oficialităților de rang înalt din aceste state. Ministrul ceh al Agriculturii, Marian Jurecka nu a ezitat să declare: “Cu unele produse suntem de fapt pubela de gunoi a Europei”.

f64.ro

Liviu Dragnea, din postura de președinte al Camerei Deputaților și al PSD, a acuzat la rândul său că pe piața românească ajung alimente inferioare calitativ, inițiind și o lege în parlament împotriva dublului standard, lege care nu a mai fost adoptată.

În 2019, scandalul s-a stins, așa cum era de așteptat. A fost realizat un studiu european în 19 țări, printre care nu s-a aflat și România, fiindcă autoritățile de atunci nu au acceptat să intre în program, motivând că dețineam președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Studiul a evaluat 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din cele 19 state membre. Acest eșantion nu este, însă, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piața UE. Studiul a constatat că:

În marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele: 23% din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, iar 27% dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale UE compoziția lor era diferită.

9% din produsele prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită.

Alte 22% din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era similară, însă compoziția produselor era diferită.

Utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent. De asemenea, diferența de compoziție a produselor testate nu constituie neapărat o diferență în ceea ce privește calitatea produsului.

După publicare acestui studiu, în iunie 2019, scandalul s-a stins.

Salmonella foto sursa EFSA

În timp ce luptau cu așa numitul dublu standard la alimente, Cehia și Slovacia se situau pe primele două locuri în UE la numărul de îmbolnăviri cu Salmonella și Campylobacter, două bacterii care provoacă toxiinfecții alimentare, potrivit raportului EFSA pentru 2018.

Astfel, în Cehia au fost înregistrate 215 cazuri la 100.000 de locuitori, de îmbolnăviri cauzate de alimente infestate cu Campylobacter, iar în Slovacia au fost 153 de cazuri la 100.000 de locuitori. Toxiinfecțiile au fost provocate de bacterii existente în locul de trai al pacienților. Numărul total al bolnavilor în Cehia a fost 23.765, din care confirmate 22.895, iar în Slovacia, 8.429, din care confirmate 8.339. Slovacia a raportat cele mai multe focare de Campylobacter, 202, având ca sursă mâncarea și apa, procentul fiind de 38,7% din totalul focarelor înregistrate la nivel european.

Dacă la Campylobacter, Cehia a fost pe primul loc, în ce privește rata de îmbolnăvirela cu Salmonella a trebuit să cedeze locul Slovaciei, care a raportat în 2018, 124 de pacienți la 100.000 de locuitori. Cehia a coborât pe locul doi, cu 102 pacienți la 100.000 de locuitori. Bacteria a provenit tot din mediul de trai al pacienților, spre deosebire de bolnavii din țările nordice care s-au îmbolnăvit în timpul călătoriilor.

În 2018, în Slovacia au fost 7.222 de cazuri, din care confirmate 6.791.
În Cehia, au fost 11.340, din care 10.901 confirmate.

Prin urmare, în timp ce acuzau companiile vestice că vând pe piețele Estului alimente inferioare calitativ, numindu-le metaforic gunoaie, politicienii populiști ignorau că în țara lor consumatorii se îmbolnăvesc pe capete din cauza alimentelor infestate cu Campylobacter și Salmonella. Un suc de portocale care poate are mai puțină pulpă de fruct cu 2-3% decât sucul vândut în Vest nu e nociv, pe când o sticlă cu lapte produs în țara ta te poate băga în spital. Acest aspect îi preocupă mai puțin pe cei care își fac imagine publică atacând Occidentul, fără să fie preocupați cu adevărat de siguranța consumatorilor în propria lor țară.

f64.ro