Am dat în seara asta o tură prin Carrefour Orhideea și mi-am aruncat o privire la sectorul fructe și legume. Hypermarketul marchează produsele românești cu etichete speciale, cu tricolor. Le remarci imediat, printre etichetele fără steag. Totodată, magazinul oferă informații și despre județul și localitatea de origine. Clientul află că salata verde, de pildă, e produsă în județul Giurgiu, comuna Adunații-Copăceni. Bine ar fi ca datele să fie și mai precise, dezvăluind numele fermierului. Să știm, astfel, din mâinile cui ajung legumele în hypermarket.

Usturoi din România?
Ce legume din România erau prezente în Carrefor Orhideea în seara de 8 aprilie 2019? Păstârnac rădăcină din Poiana, județul Constanța, pătrunjel rădăcină din București, sfeclă roșie din Poiana – CT, legume ghiveci în caserolă din Târgoviște, jud. Dâmbovița, ceapă galbenă din jud. Bistrița-Năsăud, salată lolo rosa, salată verde, leuștean, mărar, pătrunjel, usturoi verde, etc, din județul Giurgiu, comunele Vărăști și Adunații-Copăceni. Am văzut și usturoi uscat, din Râmnicu-Sărat, jud. Buzău. Un fermier din comuna Râmnicelul, același județ, a declarat într-un reportaj difuzat de Viața satului, TVR 1, că în hypermarketuri ajunge usturoi din Spania, ambalat în Buzău și livrat drept usturoi produs în România. Un articol despre usturoi și subvenția de 1000 de euro/ha acordată din bugetul de stat – în condițiile în care România este unul dintre cei mai mari producători de usturoi din Uniunea Europeană, la nivelul anului 2017 producția fiind de 55.000 de tone, iar producția totală în UE este de aproximativ 300.000 de euro – veți putea citi în curând pe lantulalimentar.ro.

Tot roșii din import, firește
Roșiile, preluate în discursul politic chiar de Liviu Dragnea, și subvenționate din bugetul de stat cu 3000 de euro pentru numai 2 tone livrate pe piață, erau în această seară provenite din Spania, Italia, Turcia și Olanda. Nici măcar o pătlăgică din România, deși la lansarea programului ”Tomate românești”, ministrul Petre Daea a asigurat opinia publică din țara noastră că prin punerea în funcțiune a acestui program, clienții vor avea în magazine roșii produse în România inclusiv în inter-sezon. Adică, în ianuarie, februarie, martie, aprilie și mai. Suntem în 8 aprilie, la mijocul primăverii și iată că roșii românești nu sunt pe piață sau sunt în cantități prea mici ca să acopere promisiunile ministeriale. În realitate, chiar în sere și solarii, producătorii din marile bazine legumicole obțin tomate după 1 iunie. De aceea, reprezentanții lor au cerut prelungirea termenului de la 31 mai, cât prevedea legea inițial, la 15 iunie! Prin urmare, promisiunea ministerială că românii vor avea roșii din producția internă în lunile timpurii ale anului a fost o gogoașă. Tomatele românești nu pot invada piața mai dinvreme de sfârșitul lunii mai. Între timp, firește, sosesc roșii din import, din țări meditaraneene, cu climă mult mai blândă. Prin urmare, ambiția ministerială de a lupta împotriva importurilor a fost cel puțin naivă. Obiectiv ratat. În aprilie, mâncăm roșii din Spania, Turcia și Italia. Un tânăr însoțit de mama lui, i-a propus acesteia să cumpere și niște roșii. A luat o caserolă cu cherry din Italia.

Să fi halit cormoranii tot peștele?
Vis-a-vis de sectorul legumelor e sectorul peștelui. Nu am văzut niciun pește din producția internă. Un argument în favoarea ministrului Daea: nu e pește în Carrefour Orhideea din cauză că l-a mâncat cormoranii! Lăsând gluma de o parte, chiar nu știu de ce nu era la vânzare și pește din apele românești. Aș fi oferit câteva date despre cantitățile de pește scoase din apele românești în ultimii ani, dar site-ul Autorității Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, anpa.ro, este în mentenanță. Avem însă sute de agenți economici în domeniul pisciculturii, mulți dintre aceștia fiind beneficiari de fonduri europene. Oricât de mult pește ar înghiți cormoranii, după cum aflăm din discursul ministerial, ajunge, totuși, destul pește în cherhanale. De ce nu ajunge și în Carrefour Orhideea, încă nu am un răspuns. Știu, de pildă, că în România au fost amenajate numeroase păstrăvării, dar în magazin, pe gheață, am văzut păstrăv eviscerat, din Italia. Crapul sălbatic era din Grecia, crapul de acvacultură din Bulgaria. Lantulalimentar.ro va chestiona magazinul pe acest subiect.

Write A Comment