Început bun, fără criză politică
Formarea rapidă a noului guvern, condus de Florin Cîțu, sprijinit de o coaliție parlamentară relativ stabilă, permite României să intre în noul an fără o criză politică și fără teama că pe termen mediu s-ar putea produce una, situație care se va răsfrânge pozitiv și asupra sectorului agroalimentar românesc, în ansamblul său. Portofoliul Agriculturii i-a fost încredințat tot lui Adrian Oros, care l-a deținut și în guvernul Orban. Ne putem aștepta la continuitate în ce privește politica ministerială și la o anumită predictibiliate în luarea deciziilor.

Liniște, ministerul face PNS-ul
Totodată, forurile europene au asigurat fondurile necesare pentru perioada de tranziție 2021 – 2022, înainte de aplicarea efectivă a noilor principii și reguli ale PAC 2020 – 2027. În context, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale trebuie să definitiveze Planul Strategic Național, document fundamental pentru derularea noii PAC. Comisia Europeană a transmis deja recomandările fiecărui stat membru, inclusiv României. Oros și echipa lui vor trebui să țină cont de aceste recomandări, una dintre cele mai pregnant formulate de comisie fiind direcționarea mai aplicată și mai eficientă a plăților directe către fermele mici cu potențial de dezvoltare.

Avem acord comercial post-Brexit
Încheierea unui acord comercial între Uniunea Europeană și Marea Britanie, în 24 decembrie 2020, ajută ambele părți să intre cu mai multă siguranță în noul an. Toată lumea agricolă a salutat acordul, care prevede zero taxe și cote pentru produsele agroalimentare. Totuși, vor fi și creșteri de cheltuieli, fiindcă se schimbă regulile sanitar-veterinare, vor trebui făcute analize pentru loturile de produse comercializate între cele două părți. Piața britanică a devenit atractivă anul acesta pentru firmele românești, chiar dacă prezența acestora în piață este una redusă față de companiile din Italia, Franța sau Germania. Din România pleacă în M.B. brânzeturi, vinuri, carne de porc, cereale.

Cele mai mari amenințări; va da Cîțu ajutoare de stat?
Seceta pedologică din sudul și sud-estul țării și pandemia Covid -19 rămân, din păcate, pericole majore pentru sectorul agroalimentar românesc, în timp ce pesta porcină africană, în ciuda unei scăderi a focarelor la nivelul anului 2020, continuă să fie principalul inamic al sectorului creșterii suinelor.

Companiile de asigurări refuză de cele mai multe ori să asigure seceta, chiar dacă statul român subvenționează prin PNDR 70% din primele de asigurare. Prin urmare, este posibil ca seceta să afecteze din nou sectorul vegetal și, în consecință, să asistăm și anul acesta la solicitări ale fermierilor ca guvernul să-i sprijine financiar, prin acordarea unor ajutoare de stat. Această temă a dominat discursul public agricol în 2020.

De asemenea, criza sanitară Covid-19 poate produce pe mai departe daune sectorului agroalimentar, prin îmbolnăvirea celor implicați în activitatea agricolă, dar și prin ruperea lanțurilor alimentare. Închiderea unităților HoReCa a cauzat pierderi financiare fermierilor și procesatorilor care livrau acestui sector.

Guvernul a răspuns prin ajutoare financiare , dar să menționăm că 2020 a fost an electoral, cu două rânduri de alegeri ( locale și parlamentare ), iar în anii electorali, cine se află la putere împarte cu interes politic banii din bugetul public.

Va mai fi guvernul Cîțu la fel de generos cu fermierii, cum a fost guvernul Orban, chiar dacă la Agricultură se află același ministru? E de așteptat ca noul guvern să fie mai strâns la pungă decât precedentul. O eventuală zgârcenie a lui Florin Cîțu față de fermieri și procesatori nu va rămâne netaxată de opoziția politică, mai ales că premierul e destul de antipatizat în rândurile acesteia. Probabil vom asista la formarea și propagarea unui discurs anti-guvernamental și anti-ministerial pe tema agricolă.

Guvernul Cîțu va insista mai mult pe absorbția fondurilor europene, pentru sectorul agroalimentar. Iar ca acest lucru să reușească, va trebui să reseteze aparatul birocratic.

Gata cu practicile neloiale?
Până la 1 mai 2021, fiecare stat membru va trebui să transpună în legislația națională Directiva UE 633/2019 privind combaterea practicilor neloiale ale retailerilor față de fermieri și procesatorii agricoli. Acest subiect nu a ajuns încă în presa de la noi, atentă mai mult la declarațiile politicienilor și la banii pe care ministerul îi alocă agriculturii. Cu siguranță, furnizorii agricoli își vor putea consolida începând de anul acesta poziția în lanțul alimentar, prin aplicarea directivei europene și a legii care va fi adoptată în România.

Prețuri mai mari
Prețurile alimentelor la raft au crescut anul acesta față de anii precedenți, iar trendul s-ar putea menține și în 2021, deși prețurile la poarta fermei au înregistrat scăderi în acest an, mai ales în sectorul creșterii suinelor. O ușoară creștere a înregistrat în a doua parte a anului laptele de vacă. România a semnat anul trecut, întocmai ca toate statele membre, un document al Comisiei Europene prin care trebuie să monitorizeze formarea prețurilor de-a lungul lanțului alimentar și să identifice creșterile nejustificate de preț de la un segment la altul, creșteri care nu se reflectă și în câștigurile fermierilor.

Mai puține vapoare cu cereale
E foarte puțin probabil ca în anul 2021 România să schimbe profilul de țară furnizoare de materii prime agricole și de beneficiar al produselor agroalimentare finite, deși au fost alocate fonduri europene consistente pentru modernizarea unităților de procesare. Vapoarele încărcate cu cereale sau animale vii, în special ovine, vor continua să plece din portul Constanța către diferite destinații, în timp ce în țară vor sosi containere cu brânzeturi , mere, tomate, carne de porc congelată sau aluat congelat. Desigur, din cauza secetei, producția de cereale a scăzut semnificativ anul acesta, ceea ce înseamnă că vor pleca mai puțin vapoare cu cereale românești, iar acest lucru ar putea adânci și mai mult deficitul comercial.

Nu renunțăm la neonicotinoide
O mică consolare vor resimți fermierii din sectorul vegetal fiindcă vor putea utiliza semințe tratate cu neonicotinoide, pentru înființarea culturilor de porumb și sfeclă de zahăr, după ce ministerul a anunțat recent că acordă derogare în acest sens. Desigur, a fost încurajat de o inițiativă similară avută de Franța numai pentru semințele de sfeclă de zahăr. E de așteptat să existe fricțiuni între minister și comisie. Utilizarea neonicotinoidelor a fost interzisă în câmp deschis în UE în 2018, dar statele membre au dreptul să acorde derogări în condiții excepționale. România se află pe o listă de state membre cercetate în prezent de EFSA pentru a vedea cât de întemeiate au fost derogările acordate anul acesta.

Bunătăți on line

Fermierii și procestorii vor apela cu mai multă încredere la mijloacele electronice pentru promovarea produselor lor. Internetul se dovedește foarte util în timpul pandemiei pentru operațiuni de marketing și a reconfigurat pe alocuri lanțurile alimentare. Au fost deschise magazine virtuale, înființate pagini de facebook, platforme on line și grupuri de whatsapp, iar trendul va continua în 2021. Fermierul român a fost obligat de pandemie să utilizeze cu mai multă convingere internetul și cu siguranță îl va utiliza în continuare. Micii producători au fost promovați intens de presa agricolă, care i-a îndemnat pe consumatori să cumpere de la producătorii locali.

Lantulalimentar.ro urează cititorilor săi ”La mulți ani” și un nou an cu multe reușite.

evomag.ro

Write A Comment