Piept de pui cu Salmonella enteriditis, notificat de Croația; salam cu colorant E124, notificat de Italia; mix de fructe de pădure ( mure ) cu virus hepatic A, notificat de Italia; carne de cal cu metale grele ( depășit nivelul maxim admis, Cadmiu ), notificare făcută de România. Acestea sunt numai câteva produse agro-alimentare românești dintr-o listă publicată de ANSVSA în cadrul SRAFF, care funcționează la nivelul Uniunii Europene.

Numeroase produse exportate din România au fost infestate cu Salmonella. De pildă, în 21 aprilie 2015, Olanda a notificat în cadrul SRAFF că a descoperit Salmonella spp în frigărui de porc congelate importate din țara noastră. În aceeași zi, olandezii au anunțat că alte loturi de frigărui cu legume congelate, de frigărui de porc și de pui, tot congelate, au fost infestate cu Salmonella spp și Monocytiogenes. În 5 decembrie 2014, suedezii au reclamat prezența bacteriei Salmonella într-un lot de frigărui din carne de porc cu bacon și ceapă. Polonezii au notificat un lot de biscuiți cu aromă de vanilie, care conținea sulfiți, originar din România.

Au existat, desigur, și notificări care nu au fost confirmate. Bunăoară, în 6 martie 2015, Franța a raportat că un lot de icre provenit din România ar  fi fost infestat cu Listeria Monocytogenes, dar prezența bacteriei a fost infirmată. În 12 martie 2013, Germania a reclamat valori ale antibioticului  enrofloxacin peste nivelul maxim admis, într-un lot de piept de curcan, dar analizele de laborator nu au confirmat acest lucru. De asemenea, posibilele fraude notificate de Grecia, în 19 martie 2013, pentru câteva loturi de salam refrigerat, carme vită congelată și salam Rustic refrigerat au fost infirmate.

Alte produse au fost obținute pe bază de materii prime provenite din România. Mixul de fructe de pădure notificat de Italia în 11 octombrie 2013 în legătură cu prezența virusului hepatic A, notificare confirmată, era originar din Bulgaria, dar făcut din materii prime aduse din România. Un alt mix de fructe de pădure notificat tot de Italia, care a reclamat prezența propargitei, dar nu a fost confirmată, a provenit din Italia și Germania, dar materia primă folosită a fost adusă din Serbia și România. Alte produse au fost fabricate în România, dar materia primă a provenit din importuri. Un supliment alimentar notificat de Germania că ar conține mercur, fapt confirmat, a fost procesat în Elveția și România, din materii prime aduse din China, via Germania și Blegia.

Datele despre produsele agro-alimentare românești notificate în SRAAF se opresc la nivelul anului 2015. De atunci și până în prezent nu a mai fost publicată nicio informație privind o eventuală notificare a unui produs românesc sau materie primă provenită din România. Este un caz de lipsă de transparență a ANSVSA, parte a SRAAF activ la nivel european. Lipsesc, de asemenea, date despre produsele agro-alimentare importate și notificate de România.

Pe siteul ANSVSA, Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje este definit ca fiind :

”un instrument prin care se realizează un schimb de informaţii între Autorităţile Competente Centrale pentru alimente şi furaje din cadrul Statelor Membre în cazurile în care s-a identificat un risc la nivelul Uniunii Europene pentru sănătatea publică şi au fost luate măsuri adecvate cum ar fi reţinerea, retragerea, confiscarea sau respingerea produselor în cauză.

Acest schimb rapid de informaţii permite Statelor Membre să:

identifice imediat dacă sunt afectate de o problemă,
ia măsurile adecvate, în acest fel asigurând acţiuni coerente şi simultane
asigure siguranţa consumatorilor.

În România, SRAAF cuprinde cele patru Autorităţi Centrale cu competenţe în domeniul siguranţei alimentelor:

  • Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor,
  • Ministerul Sănătăţii,
  • Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,
  • Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Mai multe date despre SRRAF puteți consulta AICI.

Lista produselor alimentare notificate până în 2015 se află AICI.

Write A Comment