România este un furnizor imporant de ovine vii, principalii beneficiari fiind țările din zona Golfului Persic. Exportul masiv de ovine nu contribuie însă la readucerea pe plus a balanței comerciale. În ciuda numărului mare de oi și a cantităților uriașe de cereale exportate de România, deficitul comercial s-a tot adâncit, ajungând la 1.400.000.000 de euro, din cauză că importurile de hrană procesată au crescut semnficativ. România nu este, însă, singura țară europeană care înregistrează deficit comercial în domeniul produselor agro-alimentare. Lantulalimentar.ro a arătat, pe baza unor date oficiale, că marile puteri economice ale Uniunii Europene, Franța și Germania, au la rândul lor o balanță comercială negativă în zona agro-alimentară.

Desigur, autoritățile românești nu pot ignora acest indicator macro-economic. Toți miniștrii români ai agriculturii au declarat că România trebuie să reducă deficitul, că trebuie să reducă importurile de materii prime agricole ( fructe și legume ) și să producă, eventual să exporte, hrană procesată. Au existat și măsuri în acest sens. Unul din argumentele invocate de Petre Daea pentru lansarea Programului ”Tomate românești” a fost acela că vor fi reduse importurile de roșii. Ținta nu a fost atinsă: în 2017, importurile au scăut, dar în anii următori, în ciuda zecilor de milioane de euro plătite anual fermierilor români, importurile de roșii au crescut semnificativ, principalul furnizor pe piața românească fiind Turcia!

Invitat on line al postului ViaCluj.TV, actualul ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale a abordat subiectul exportului de ovine în țările arabe, precizând că a făcut deja demersuri instituționale pentru a convinge beneficiarii să importe carcase de oaie și produse din carne de oaie.

”Înainte de declanșarea pandemiei covid-19, am avut discuții cu toți ambasadorii statelor arabe, iar unii dintre ei, al Qatarului, al Iordaniei, al Kuweitului mi-au spus că țările pe care le reprezintă ar putea cumpăra și carcase sau produse procesate, nu numai animale vii, de care consumatorii musulmani sunt interesați numai în anumite perioade ale anului. Noi avem 52 de abatoare care dețin ștampila ovală, acestea pot fi acreditate pentru producția în sistem halal și să exporte pe piața arabă. În acest fel, vom crea locuri de muncă, vor fi contribuții la buget, vom exporta hrană procesată, cu valoare adăugată și astfel vom contribui la reechilibrarea balanței comerciale”, a declarat Adrian Oros în emisiunea Romania ViaCluj.TV moderată de Claudiu Pădurean.

Ministrul a asigurat că păstrează deschise legăturile cu țările arabe și speră să ajungă la anumite acorduri care să schimbe paradigma comercială actuală.

Adrian Oros, ministrul Agriculturii

Lantulalimentar.ro precizează însă că deficitul comercial în domeniul agro-alimentar nu influențează nivelul de aprovizionare cu alimente și gradul de satisfacție al cumpărătorului final. Acesta este strict un indicator macro-economic și nu un criteriu al nivelului de satisfacție al clientului. Aprovizionarea piețelor și a magazinelor, diversitatea și calitatea mărfurilor, calitatea serviciilor, raportul calitate-preț sunt criterii de evaluare a pieței agro-alimentare. Agricultura și industria agro-alimentară din România comunistă produceau cantități uriașe pentru export, iar importurile de hrană erau nesemnificative. Cel mai probabil, balanța comercială era pozitivă: exportam mai mult decât importam, dar rafturile erau goale, iar românii stăteau la cozi cu orele pentru mâncare de proastă calitate. Balanța comercială e un indicator macro-economic care nu trebuie absolutizat.

evomag.ro

Write A Comment