Acordul recent cu China deschide oportunități majore pentru exportul agroalimentar românesc, însă antreprenorii atrag atenția: fără strategie de intrare pe piață, avantajele se pot risipi rapid.
Accesul României pe piețele asiatice nu mai reprezintă o provocare majoră, ci o oportunitate concretă, accelerată de acordul semnat pe 17 martie cu China pentru exportul de produse agroalimentare. Cu toate acestea, lipsa unei strategii coerente de internaționalizare rămâne principalul obstacol în calea companiilor românești.
Aceste concluzii au fost evidențiate în cadrul dezbaterii „Made in Romania. Scaling local brands to Asia, through Hong Kong”, organizată de Hospitality Culture Institute în parteneriat cu InvestHK.
Dezbaterea i-a adus la masă pe:
Roxana Maricuțu – Deputy Head of Investment Promotion, InvestHK
Lucian Bădilă – Co-Founder & Franchise Manager, 5 to go
Andrei Roșu – Co-Founder, FILGUD
Ana Maria Mircea – Founder, Dacia Romanian Dining
Mihnea Ioan Olariu – Owner, Domeniile Franco-Române
Adrian Ambrose – Founder, Fabricat în RO
Moderator: Robert Agarici, Director de Comunicare Hospitality Culture Institute
Hong Kong, poarta strategică de intrare în Asia
Participanții la discuție au subliniat rolul esențial al Hong Kong-ului ca hub operațional pentru companiile care vizează extinderea în Asia.
Conceptul de „China pentru începători” definește perfect această poziționare: Hong Kong oferă un mediu sigur pentru testarea pieței înainte de o expansiune în China continentală.
Printre avantajele competitive majore se numără:
- sistem juridic bazat pe Common Law
- fiscalitate redusă (fără TVA, fără taxe pe dividende sau câștiguri de capital)
- infrastructură logistică de top la nivel global
- acces rapid la regiunea Greater Bay Area
„Hong Kong este destinația în care companiile pot testa piața asiatică și își pot calibra modelul de business. Dar accesul nu garantează succesul”, a explicat Roxana Maricuțu.
Mitul produsului premium: fără strategie nu există succes
Unul dintre principalele mesaje ale dezbaterii este că un produs premium nu este suficient pentru succes internațional.
Pentru a pătrunde pe piețele asiatice, companiile trebuie să aibă:
- strategie clară de go-to-market
- obiective comerciale bine definite
- disciplină în execuție
Internaționalizarea nu înseamnă replicarea modelului local, ci adaptare continuă:
- ajustarea produsului
- adaptarea comunicării
- recalibrarea poziționării
Exportul nu se face din birou
Participanții au atras atenția asupra unei greșeli frecvente: planificarea exportului fără validare reală în piață.
„Nu poți începe un export sănătos din PowerPoint sau Excel”, a fost una dintre concluziile ferme ale discuției.
Prezența directă în piață, testarea produselor și înțelegerea consumatorului local sunt pași esențiali înaintea lansării.
„Made in Europe”, un avantaj competitiv important
Produsele românești beneficiază de percepția pozitivă asociată etichetei „Made in Europe”, care inspiră:
- calitate
- tradiție
- încredere
Totuși, acest avantaj este condiționat de:
- certificări
- consistență în livrare
- capacitate de producție
- comunicare clară
Piața asiatică este sofisticată și exigentă, iar lipsa de rigoare este rapid sancționată.
România: produse bune, dar fără strategie de piață
Un insight major rezultat din dezbatere este că România nu duce lipsă de produse competitive, ci de:
- strategii de go-to-market
- planificare pe termen mediu și lung
- structuri de export
- imagine de țară coerentă
În lipsa unui brand național puternic, fiecare producător concurează individual, spre deosebire de alte state unde produsele sunt asociate direct cu țara de origine.
Accentul trebuie mutat de la produs la capacitatea organizațională de a susține exportul.
Parteneriatele, cheia expansiunii în Asia
Intrarea pe piețele asiatice este dificilă fără:
- parteneri locali
- distribuitori
- investitori regionali
- prezență directă în piață
Modelul optim, potrivit experților, combină distribuția cu o reprezentare locală care să dezvolte brandul și relațiile comerciale.
Problema volumelor și lipsa colaborării
Un obstacol structural important îl reprezintă capacitatea limitată de a livra volume constante și standardizate.
Exemplul mierii de salcâm evidențiază această problemă: deși există cerere internațională, lipsa coordonării între producători reduce semnificativ potențialul de export.
Această fragmentare afectează nu doar vânzările, ci și construirea unei imagini solide de țară.
Concluzie: oportunitatea există, dar execuția lipsește
România are toate premisele pentru a deveni un jucător relevant pe piețele asiatice:
- produse competitive
- acces mai facil la piețe
- interes crescut pentru produse europene
Cu toate acestea, fără strategie, colaborare și capacitate de execuție, oportunitatea riscă să rămână nevalorificată.
Despre Hospitality Culture Institute
Hospitality Culture Institute este o platformă europeană de cercetare și leadership care analizează impactul culturii gastronomice și al ospitalității asupra economiei experienței, reunind lideri, antreprenori și factori de decizie pentru a construi modele de business sustenabile.
Citește și Branduri românești din food & hospitality discută la București cum pot ajunge în Asia prin Hong Kong
Donează pentru a susține site-ul lantulalimentar.ro. sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001
