Apetit puternic pentru banii europeni destinați producției de pâine, biscuiți și pișcoturi: 124 de proiecte depuse, fondurile epuizate

Pentru a da de pământ cu teza propagandistică potrivit căreia suntem niște neispăviți, din cauză că vindem cereale și importăm aluat congelat și biscuiți, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a conceput o schemă financiară ca să-i stimuleze pe antreprenori să înființeze fabrici cu profil adecvat.

Plafoane financiare maxime

În cadrul DR – 23, finanțată în mare parte de la bugetul european, sunt două linii de finanțare, una pentru înființarea de unități de procesare, alta pentru modernizarea unor unități deja existente. 

Ministerul a împărțit întreprinderile după profilul de activitate, în două categorii: 1. Morărit, panificație, patiserie și 2. Celelalte sectoare ale industriei agroalimentare.

Pentru categoria 1, plafonul maxim acordat per proiect este de 10.000.000 de euro, pentru categoria 2, plafonul maxim este de 3.000.000 de euro. 

Apelul de proiecte a fost deschis în 5 decembrie, cu un plafon de maxim total de 123.696.825 de euro, pentru fiecare linie de finanțare. 

Fonduri epuizate

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ( AFIR ) a anunțat marți, 23 decembrie, că fondurile pentru linia 1 au fost epuizate. Pentru linia 2, au mai rămas disponibile 11.843.119 euro. 

Valoarea totală a proiectelor depuse pentru linia 1 este de 400.817.971 euro. De peste trei ori mai mare decât plafonul maxim stabilit. Pentru înființarea unor unități de procesare au fost depuse 124 de proiecte. Acum, AFIR/MADR va trece la evaluare și selecție. 

De remarcat, așadar, apetitul puternic pentru accesarea fondurilor europene pentru procesarea materiilor prime agricole, mai ales pentru morărit și panificație. 

Am consultat lista cu cele 124 de proiecte. Majoritatea sunt întreprinderi mici și mijlocii și microîntreprinderi. Acesta este un aspect important: economia locală va avea de câștigat. 

Sunt și câteva întreprinderi mari: Fermador SRL ( Iași ), Tecsa Business SRL ( Teleorman ), Trei Brutari SA ( Bihor ), Management Objectives SRL ( Constanța ), SC Alka Trading CO ( Prahova ), Panimon SA ( Bacău ), Moara Cibin ( Sibiu ), etc.

Unde este piața liberă?

Rămâne de văzut cine vor fi beneficiarii banilor europeni. 

Mai rămâne de văzut și ce soartă vor avea aceste proiecte după implementare. Vor avea durată lungă sau vor colapsa imediat după termenul obligatoriu de menținere în funcțiune?

Și, desigur, rămâne de văzut ce succes vor avea pe piață biscuiții și prăjiturile fabricați cu banii acordați în cadrul măsurii DR -23. 

Griji mari nu-mi fac: statul, prin diferite instituții și pârghii, va face presiuni asupra marilor retaileri ca să cumpere produsele de la acești fabricanți. Succesul în piață poate fi fabricat, mai ales dacă ești client de partid. 

Dar asta înseamnă încălcarea regulilor pieței libere, consfințite în tratatele fundamentale ale Uniunii Europene. Adică fix ale blocului geopolitic din care facem parte și care oferă banii pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar românesc.

Citește și OPINIE Români, fiți pregătiți! Ministerul Agriculturii ne umple masa cu biscuiți și pișcoturi din producție românească. Banii, în principal, de la Uniunea Europeană

sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001