AUTORIZAȚIILE DE URGENȚĂ  (  derogările, n.n. ) ACORDATE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 53 DIN REGULAMENTUL (CE) NR. 1107/2009

Gama de instrumente pentru controlul dăunătorilor pe care le au la dispoziție utilizatorii profesionali este un aspect important al Gestionării Integrate a Dăunătorilor ( GID ) și, în acest context, gestionarea solicitărilor de autorizații de urgență, în special pentru utilizarea pe scară largă, este relevantă pentru abordarea generală a unui stat membru în ceea ce privește promovarea GID.

Ce au constatat inspectorii:

Autoritatea Fitosanitară ANF este Autoritate Competentă pentru autorizațiile de urgență. ANF a explicat că, deși este responsabilă pentru aspectele administrative ale solicitării și pentru elaborarea răspunsurilor, decizia finală aparține MADR.

În 2016, 2017 și 2018, România a raportat 32 de autorizații de urgență în temeiul articolului 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Astfel, România ocupă locul al 18-lea dintre cele 28 de state membre ( inclusiv Marea Britanie, n.n. )  ca număr de autorizații de urgență acordate și locul al 7-lea în UE din punctul de vedere al SAU ( Suprafața Agricolă Utilizată ) .

În 2018, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a examinat autorizațiile de urgență acordate de șapte state membre, inclusiv România, în 2017, pentru Produse pentru Protecția Plantelor ( PPP ) cu conținut de clotianidin, imidacloprid și tiametoxam, în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

EFSA a concluzionat că dintre cele șase combinații de plante de cultură/dăunători, autorizațiile de urgență nu au avut o justificare științifică în trei dintre cele șase cazuri din România. Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară a trimis ulterior o scrisoare României, în iulie 2018, solicitând să nu se mai acorde autorizații de urgență pentru PPP care conțin imidacloprid și tiametoxam în vederea utilizării pentru rapiță.

ANF nu a efectuat nicio evaluare oficială documentată înainte de acordarea autorizațiilor de urgență. Absența unei astfel de evaluări înseamnă că ANF nu asigură faptul că dăunătorul/pericolul nu poate fi combătut prin orice alte mijloace rezonabile și că ea nu evaluează în mod oficial siguranța utilizării propuse prin expunere alimentară și nealimentară și pentru organismele nevizate și pentru mediu.

În final, absența unei evaluări oficiale documentate pune sub semnul întrebării capacitatea autorităților române de a informa în mod corespunzător statele membre și Comisia cu privire la măsurile adoptate pentru garantarea siguranței consumatorilor în conformitate cu articolul 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. ( … ) Este posibil ca utilizarea PPP să nu se limiteze doar la zonele în care predomină dăunătorul/pericolul și nu există garanții că dăunătorul/pericolul nu ar putea fi combătut prin alte mijloace rezonabile. Aceasta constituie o încălcare a articolului 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

Echipa de audit a examinat autorizațiile de urgență din 2019 referitoare la utilizarea substanței tiametoxam pe sfecla de zahăr, a substanțelor clotianidin, imidacloprid și tiametoxam pe porumb și floarea soarelui și a substanțelor tau-fluvalinat, ciprodinil și fludioxonil pe afin.

În niciunul dintre cele trei dosare de solicitare nu erau furnizate date privind metodele alternative de control sau privind absența acestora și nici privind reducerea previzionată a producției și/sau a calității, dacă nu ar fi fost acordate autorizațiile de urgență.

Utilizarea de urgență a substanțelor clotianidin, imidacloprid și tiametoxam pe porumb și pe floarea soarelui a fost permisă ca răspuns la o solicitare din partea producătorilor.  Deși autorizația prevede că „semințele tratate de porumb și floarea soarelui vor fi utilizate doar în zonele cel mai afectate de Tanymecus dillaticolis și Agriotes spp, acolo unde este depășit pragul de daune economice, în sudul și sud-estul țării”, în practică nu sau aplicat restricții pe cele 2,5 milioane ha de porumb și 1 milion ha de floarea soarelui, chiar dacă ANF a recunoscut că dăunătorii respectivi predomină în anumite regiuni și chiar pe anumite câmpuri din cadrul exploatațiilor. Autorizațiile prevedeau obligația producătorilor de a delimita prin marcaje limitele terenurilor. Al doilea PNA prevede că „este obligatorie utilizarea deflectoarelor pe semănătorile pneumatice cu vid folosite la însămânțarea plantelor de cultură agricole cu semințe tratate”. Apicultorii sunt informați de ANF cu privire la acordarea acestor autorizații.

Atât unitățile de tratare a semințelor care tratează semințele, cât și producătorii care seamănă semințele sunt controlați de ANF. Totuși, pe lista de verificare folosită de inspectorii ANF nu se regăsesc întrebări prin care să se verifice dacă semințele tratatesunt folosite doar în zonele cel mai afectate, dacă sunt demarcate terenurile sau dacă sunt folosite deflectoare conform condițiilor autorizației și ale celor indicate de PNA, ceea ce înseamnă că aceste aspecte nu sunt verificate în mod uzual în timpul controalelor oficiale. Aceasta constituie o încălcare a articolului 53 alineatul (1) și a articolului 68 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, care prevăd limitarea și controlarea utilizării.

Concluzii

80. Autoritatea competentă:

(1) nu a pus în aplicare un sistem de consiliere agricolă, astfel cum prevede articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013;

(2) nu a instituit măsurile necesare pentru promovarea gestionării dăunătorilor cu un consum mic de pesticide, astfel cum prevede articolul 14 alineatul (1) din Directiva SUD;

(3) nu a instituit și nu a sprijinit instituirea condițiilor necesare pentru punerea în aplicare a GID, astfel prevede articolul 14 alineatul (2) din Directiva SUD și

(4) nu a verificat dacă utilizatorii profesionali pun în aplicare GID astfel cum este necesar în baza articolului 14 alineatul (4) din Directiva SUD, coroborat cu articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Autorizațiile de urgență sunt acordate la cerere, fără a se evalua toate alternativele posibile (pentru a exclude existența „altor mijloace rezonabile”), fără a restricționa utilizarea acestora la situațiile în care este într-adevăr necesar și fără a se controla utilizarea.

Absența unui program de cercetări aplicate în acest domeniu prin care autoritatea competentă să încurajeze producătorii să adopte practici de gestionare a dăunătorilor cu un consum mic de pesticide și să acorde prioritate metodelor nechimice, oriunde este posibil, înseamnă că producătorii vor apela în continuare la aceste soluții pe termen scurt, în locul unor soluții mai sustenabile pentru controlul dăunătorilor.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a răspuns în iunie 2020 că

”Acordarea autorizațiilor temporare se va face după evaluarea tuturor alternativelor posibile și după o evaluare necesară pentru protejarea sănătății umane și a mediului, în conformitate cu articolul 53 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1107/2009”.

GESTIONAREA INTEGRATĂ A DĂUNĂTORILOR ( GID )

Autoritatea competentă:

(1) nu a pus în aplicare un sistem de consiliere agricolă, astfel cum prevede articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013;

(2) nu a instituit măsurile necesare pentru promovarea gestionării dăunătorilor cu un consum mic de pesticide, astfel cum prevede articolul 14 alineatul (1) din Directiva SUD;

(3) nu a instituit și nu a sprijinit instituirea condițiilor necesare pentru punerea în aplicare a GID, astfel prevede articolul 14 alineatul (2) din Directiva SUD și

(4) nu a verificat dacă utilizatorii profesionali pun în aplicare GID astfel cum este necesar în baza articolului 14 alineatul (4) din Directiva SUD, coroborat cu articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

FORMAREA ȘI CERTIFICAREA OPERATORILOR:

Nu există un sistem de formare și de certificare a distribuitorilor cu amănuntul, a consilierilor și a utilizatorilor profesionali de produse pentru  protecția plantelor ( PPP ). Nu există un sistem prin care să se asigure că PPP de uz profesional sunt comercializate doar utilizatorilor profesionali certificați, ceea ce înseamnă că utilizatorii neprofesionali pot achiziționa și utiliza aceste produse și, prin urmare, pot fi expuși la riscurile asociate PPP de uz profesional. Acest risc este agravat de numărul mic de PPP autorizate pentru a fi utilizate de către amatori în România, ceea ce înseamnă că practic toți utilizatorii de PPP folosesc produse de uz profesional.  

COLECTAREA DE INFORMAȚII PRIVIND INTOXICAȚIILE ACUTE ȘI CRONICE

Lipsa punerii în aplicare a unui sistem pentru testarea echipamentelor pentru aplicarea pesticielor ( EAP ) dă naștere unor riscuri pentru oameni, animale și mediu, prin utilizarea unor EAP necertificate și prin lipsa informării operatorilor care folosesc EAP portabile și de spate cu privire la riscurile specifice legate de utilizarea acestor echipamente. Absența unor date fiabile privind numărul de EAP, numărul limitat de echipamente de testare achiziționate până în prezent, împreună cu personalul insuficient înseamnă că, fără o schimbare semnificativă a abordării, este foarte probabil ca în România să mai fie utilizate mulți ani de acum înainte EAP neinspectate și necertificate.

PULVERIZAREA AERIANĂ

Pulverizarea aeriană se efectuează pe suprafețe foarte limitate, cu derogare. Deși utilizatorii de PPP trebuie să îndeplinească o serie de condiții pentru pulverizarea aeriană, lipsa aplicării tuturor cerințelor relevante ale directivei înseamnă că riscurile asociate pulverizării aeriene nu sunt complet controlate.

PROTECȚIA APELOR

Controalele pentru verificarea modului în care sunt puse în aplicare măsurile din PNA în acest domeniu sunt foarte limitate și nu există date pentru a putea stabili dacă măsurile din PNA au redus riscul pentru ape, astfel cum este necesar în baza Directivei SUD.

MANIPULAREA ȘI DEPOZITAREA PESTICIDELOR

Deși autoritățile competente ( AC ) nu au luat măsuri corespunzătoare pentru a asigura eliminarea în siguranță a ambalajelor goale și a reziduurilor de ambalaje de PPP, industria PPP a instituit un sistem de colectare pentru ambalajele goale de PPP, în cadrul căruia sunt colectate aproximativ jumătate dintre toate ambalajele, ceea ce oferă o serie de garanții în acest domeniu.

Autorități Competente ( AC ): Ministerul Mediului, prin intermediul Autoritatea Națională pentru Protecția Mediului al Gărzii Naționale pentru Mediu;

b. Ministerul Sănătății, prin intermediul INSP;

c. Ministerul Apelor și Pădurilor, prin intermediul Apelor Române și

d. Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS).

Auditul a fost efectuat în România, în perioada 15 – 25 octombrie 2019, în cadrul programului publicat al Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară pentru 2019. Auditul a avut ca scop să evalueze punerea în aplicare a unor măsuri relevante în vederea utilizării sustenabile a pesticidelor, în special punerea în aplicare a cerințelor prevăzute în Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

Citește AICI raportul integral al aechipei de audit a Comisiei Europene.


Dacă ți-a plăcut acest articol, sprijină și tu Lanțul Alimentar donând orice sumă aici: RO89RNCB0072170905570001 (RON)

Write A Comment