- Uniunea ”Salvați România” ( USR ), un partid politic aerian până acum față de agricultură și dezvoltare rurală, aterizează în mijlocul problematicii agricole și promoveză la nivel legislativ aplicarea pesticidelor cu ajutorul dronelor.
- Proiectul, convenabil pentru fermierii de cultură mare și susținut politic de PSD și PNL, a generat o reacție dură din partea apicultorilor, micilor fermieri și organizațiilor de mediu, care avertizează asupra riscurilor pentru biodiversitate și sănătatea publică.
- Legislația europeană interzice pulverizarea aeriană a pesticidelor, cu anumite excepții și cu aprobarea instituțiilor responsabile. Utilizarea dronelor nu este legiferată în UE pentru aplicarea tratamentelor pentru protecția plantelor.
USR susține legalizarea aplicării pesticidelor cu drone în agricultură
Uniunea „Salvați România” (USR), partid cunoscut până recent pentru interesul redus față de agricultură și dezvoltare rurală, a intrat în prim-planul dezbaterii privind utilizarea dronelor în agricultură, promovând modificarea cadrului legal pentru aplicarea aeriană a pesticidelor.
Cine susține proiectul de lege
Inițiativa legislativă a fost depusă la Senat în 25 noiembrie 2025, de 19 senatori și deputați, din care 14 sunt de la USR. Printre semnatari se numără:
- USR: Sebastian Cernic, senator
- PSD: Sorin Moise, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR)
- PNL: deputatul George Scarlat (fost secretar de stat MADR), senatorii Nicoleta Pauliuc și Veta Păsculescu
- UDMR: senatorul Novak Levent
Ce prevede legea privind aplicarea pesticidelor cu drone
Proiectul legislativ vizează modificarea OUG nr. 34/2012, act normativ care stabilește cadrul pentru utilizarea durabilă a pesticidelor în România.
Principalele modificări propuse
- Introducerea dronelor agricole în categoria aeronavelor autorizate pentru pulverizarea aeriană a pesticidelor
- Eliminarea dependenței exclusive de avioane utilitare și elicoptere
- Simplificarea procedurilor de autorizare pentru utilizarea dronelor
- Reducerea birocrației pentru fermieri în situații de urgență fitosanitară
Potrivit inițiatorilor, scopul este accelerarea aplicării tratamentelor fitosanitare, în contextul schimbărilor climatice, al presiunii crescute a dăunătorilor și al deficitului de forță de muncă din agricultură.
Argumentele inițiatorilor: eficiență, costuri mai mici, competitivitate
În expunerea de motive, parlamentarii susțin că:
- dronele pot interveni rapid în caz de invazii de dăunători;
- aplicarea se face la altitudine mică, cu precizie crescută;
- consumul de apă și substanțe chimice este semnificativ redus;
- un hectar tratat cu drona necesită:
- de 4 ori mai puțin volum de soluție;
- cu 80% mai puțin timp.
- de 4 ori mai puțin volum de soluție;
Inițiatorii invocă, în Expunerea de motive, și exemple din Ungaria, Bulgaria și Polonia, unde dronele ar fi tratate ca utilaje terestre, iar procedurile sunt simplificate prin notificări digitale. Legislația europeană interzice însă pulverizarea aeriană a pesticidelor, fără să existe actualizări potrivit cărora dronele ar fi exceptate de la lege.
Proiectul de lege, adoptat rapid în Parlament
- 26 noiembrie 2025 – proiectul este transmis Camerei Deputaților
- 12 decembrie – Comisia juridică emite aviz favorabil
- Avize favorabile anterioare:
- Consiliul Economic și Social
- Consiliul Legislativ
- Consiliul Economic și Social
Traseul legislativ accelerat a atras critici dure din partea societății civile.
Reacția apicultorilor și a ONG-urilor de mediu
Peste 20 de organizații ale apicultorilor, micilor fermieri și ONG-uri de mediu au transmis o scrisoare deschisă prin care cer respingerea proiectului de lege.
Principalele critici aduse inițiativei
- Pulverizarea aeriană a pesticidelor este interzisă în UE prin Directiva 2009/128/CE
- Există un risc major de derivă a substanțelor chimice, care pot:
- contamina apele de suprafață,
- afecta culturile ecologice,
- distruge polenizatorii,
- pune în pericol sănătatea populației
- contamina apele de suprafață,
- Autorizarea dronelor nu elimină riscurile, ci le „maschează”
- Micii fermieri și apicultorii sunt cei mai vulnerabili la contaminare accidentală
Invocarea legislației europene și a Constituției României
Semnatarii scrisorii deschise invocă, printre altele:
- Directiva 2009/128/CE și OUG 34/2012 – interzicerea pulverizării aeriene
- Art. 34 din Constituție – dreptul la ocrotirea sănătății
- Art. 35 din Constituție – dreptul la mediu sănătos
- Tratatul privind Funcționarea UE – protecția mediului
- Principiul precauției – Convenția de la Aarhus
Un sondaj CURS realizat în aprilie 2025 este citat pentru a susține poziția publică:
👉 89% dintre români se opun utilizării pesticidelor și cer reducerea dependenței de substanțe chimice în agricultură.
Ce cer apicultorii și organizațiile de mediu
- Respingearea proiectului de lege de către Camera Deputaților
- Organizarea unei dezbateri publice ample
- Evaluarea riscurilor reale ale utilizării dronelor pentru pesticide
- Participarea reprezentanților societății civile la:
- Comisia pentru agricultură
- Comisia pentru agricultură
Comisia pentru mediu și echilibru ecologic
Scrisoarea a fost semnată de:
1. Constantin Dobrescu – vicepreședinte
Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS
www.romapis.org
2. Ramona Duminicioiu – președintă
Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali
www.ecoruralis.ro
3. Orieta Hulea – Directoare Generală
World Wide Fund for Nature – WWF România
www.wwf.ro
4. Joachim Cotaru – președinte
Hosman Durabil
www.moara-veche.ro
5. Mihaela Vețan – președintă
Centrul de Inițiative Etice și Solidare – CRIES
www.cries.ro
6. Elvys Sandu – președinte
Asociația Mai Bine
www.maibine.eu
7. Marius Cobârzan – președinte
Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești – ASAT România
www.asatromania.ro
8. Cristina Chinole – președintă
Asociația Femeilor și Familiilor din Mediul Rural – AFFMR
9. Marius Tudosiei – președinte
Asociația Lanțului Alimentar Scurt – ALAS
10. Oana Mondoc – coordonatoare
WeWilder
www.wewilder.com
11. Bogdan Gioară – președinte
Rețeaua Europeană pentru Promovarea unei Economii Responsabile secolul
XXI – REPER21
www.reper21.org
12. Viktoria Luft – președintă
Federația Peisaj Deschis
Home
13. Albert Imre – președinte
Asociația Bioagricultorilor din România BIOTERRA
www.bioterra.org.ro
14. Federația Coaliția Natura 2000 (compusă din 19 organizații de mediu)
www.natura2000.ro
15. Lavinia Andrei – președintă
Terra Milenium III
www.terramileniultrei.ro
16. Irina Breniuc – președintă
Asociația pentru Consum Sustenabil
www.consumsustenabil.ro
17. Gabriela Iordan – coordonatoare
Consorțiul Academia de Compost, compus din Asociația Climato Sfera,
Asociația Culturalis, Grupul de inițiativă civică Livada Comunitară Mărțișor
și Asociația pentru Consum Sustenabil
www.academiadecompost.ro
18. Szabó László – președinte
Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare
www.eke.ro
19. Valentin Sălăgeanu – senior strategist
Greenpeace România
www.greenpeace.org/romania
20. Marta Viscuț – președintă
Asociația Bucuria Pământului
21. Mircea Crisbășanu – președinte
Asociația Centrul Cultural și Comunitar Nucu
www.conaculnucu.com/asociatia
Articol optimizat SEO cu ajutorul Inteligenței Artificiale