Agricultura din România este una foarte mozaicată și puternic polarizată:  milioane de proprietari dețin sub 5 ha, în timp ce numai 12.000 dețin peste 100 ha.

În ce privește încasarea subvențiilor, 453.060 beneficiari încasează anual 500 euro/ha, în total 135.242.000 euro, din 1.847.944.000 euro, plafonul anual al subvențiilor agricole. Procentual, 54,80% din totalul beneficiarilor ( 826.690 ) încasează numai 7,3% din suma totală alocată anual plăților directe, adică subvențiilor agricole per suprafață.

La polul opus, numai 1200 de ferme încasează peste 500.000 euro fiecare, totalul fiind 123.895.000 euro, adică 6,7% din suma de 1.847.000 euro.

Între suma de sub 500 de euro, subvenții agricole pe an încasate de fiecare din cei 453.060 beneficiari, și suma de peste 500.000 de euro pe an, încasată de fiecare din cei 1200 beneficiari, se învârte toată agricultura din România.

De ce peste 2.000.000 de români nu încasează subvenții agricole? Un răpsuns ar fi că mulți dintre ei nu sunt fermieri activi, adică nu exploatează minim 1 ha, iar o parcelă din cadrul acestei suprafețe nu este de min. 0,3 ha. De precizat că această condiție este una dintre cele mai permisive din Uniunea Europeană. În alte state membre, condiția minimă este de 2 sau chiar 5 ha.

Apoi, din cauze juridice care să ateste proprietatea ( nu a fost operată succesiunea ), pentru ca terenul să poată fi exploatat în regie proprie sau dat în arendă sau în chirie unui fermier activ, terenul respectiv nu ajunge în scriptele APIA pentru a fi subvenționat. Terenul în cauză este lucrat, în cele mai multe cazuri,  dar nu este subvenționat. Mai este și o a treia explicație: subvențiile agricole sunt acordate, oficial, pentru utilizator, nu pentru proprietar. În multe cazuri, micii proprietari dau în arendă terenul agricol, iar beneficiarul subvenției este arendașul. Astfel, sute de mici proprietari nu figurează în scriptele APIA, dar figurează arendașul, fermierul activ, care încasează subvenția agricolă pentru suprafață. Micii proprietari primesc de la fermierul activ arenda convenită și stipulată în contract. Sigur, în cazul în care fermierul activ respectă clauzele contractuale.

Sunt și situații în care proprietarul, mai ales dacă are un număr mai mare de hectare, solicită și încasează de la APIA subvenția pentru suprafață, fără să lucreze terenul, fapt ilegal. Utilizatorul nu încasează subvenția, dar beneficiază de uzufructul terenului, nu de puține ori fiind nevoit să achit proprietarului chiar și o chirie pentru utilizarea terenului în cauză.

De semnalat în context și situația firmelor care au concesionat teren agricol de la Agenția Domeniilor Statului: acest tip de beneficiari încasează subvenții uriașe, întrucât au concesionat zeci de mii de ha, dar nu figurează printre proprietari, mai ales dacă sunt din afara UE, întrucât legile în vigoare nu permit decât firmelor și persoanelor fizice din UE să cumpere teren, dar nu interzic concesiunea, arendarea sau închirierea.

Alți mici proprietari nu lucrează terenul în regie proprie și nici nu-l dau cu contract în arendă unui fermier activ. În zona de câmpie, terenul nu rămâne, totuși, nelucrat de fermierii din zonă, care se bucură astfel de recolta obținută. În zona de deal și de munte, deseori terenul este abandonat.

A deține 1 ha sau 2 ha în proprietate este un lucru cât se poate de relativ. Pentru cultura mare, a avea o astfel de suprafață este irelevant. De aceea, numeroși mici proprietari preferă să arendeze terenul. Dacă cele 2 ha sunt cultivate cu pomi fructiferi sau specii horticole ( mur, zmeur, căpșun, afin ), situația se schimbă. Fermierul poate avea câștig, dar nu din subvenții, care nu depășesc 2-300 euro pe an, ci din vânzarea fructelor. Situația este și mai favorabilă pentru legumicultori. Cu 1-2 ha de tern arabil fertil, ocupat în parte și de spații protejate ( sere și solarii ) și având acces la piață pentru a vinde consumatorului final cu cel mai bun preț, un legumicultor este în câștig.

Avem deja o clasă de mijloc a agriculturii din România?

Statisticile Comisiei Europene arată că suma totală cea mai mare din plafonul anual de 1.847.944 euro alocat plăților directe o încasează 8.510 fermieri, 259.201.000 euro, procent 14%. Ei primesc drept subvenții agricole între 20.000 – 50.000 de euro pe an. Alți 2.860 de fermieri primesc, fiecare, între 50.000 – 100.000 de euro/an, suma totală fiind de 197.704.000 euro/an, procent 10,7%.

9800 de fermieri primesc între 100.000 – 150.000 de euro/an, suma totală fiind 119.735.000 euro, procent 6,5%.

Agricultura românească nu va cunoaște reașezări spectaculoase în următorii ani. Structura proprietății nu se va schimba în mod evident. Agricultura a devenit însă o afacere în toată regula, iar practicarea acesteia în mod profesionist va produce totuși unele schimbări: micii proprietari vor căuta să-și vândă terenurile agricole, în timp ce în marile zone agricole ale țării, unele dintre fermele medii se vor extinde, mai ales dacă vor urma modelul cooperatist. Profiturile obținute la vor permite să cumpere și mai mult teren agricol.  


Dacă ți-a plăcut acest articol, sprijină și tu Lanțul Alimentar donând orice sumă aici: RO89RNCB0072170905570001 (RON)

2 Comments

  1. Bogdan Nicolescu Reply

    La polul opus, numai 1200 de ferme încasează peste 500.000 euro fiecare, totalul fiind 123.895.000 euro, adică 6,7% din suma de 1.847.000 euro.

    1200*500000 inseamna 600 mil de euro
    123mil nu inseaman 6.7% din 1.8 milioane
    Si tot articolul contine numai cifre aiurea

    • lantulalimentar Reply

      Mulțumim pentru comentariu.
      1.Aveți dreptate, nu sunt 1200, sunt 120. Am adăugat din eroare un 0, în statistica CE fiind 0,12 x 1000.
      2.123.895.000 euro reprezintă 6,7% din 1.847.000.000 euro. În paragraful doi, dacă recitiți articolul, vedeți că suma este scrisă corect. Când am prezentat-o din nou, din grabă, am omis cele trei 0.
      3.Dacă susțineți că ”tot articolul conține numai cifre aiurea”, vă rugăm să le semnalați.
      O zi bună!

Write A Comment