Cantitatea totală de cereale exportată între iulie 2020 și martie 2021 a fost de 4.547.515 t.  În intervalul precedent, iulie 2019 – martie 2020, au plecat la export 8.552.136 t de cereale românești. Practic, din cauza secetei, exporturile românești de cereale au scăzut aproape la jumătate. ( Notă: exporturi sunt considerate tranzacțiile încheiate cu parteneri din afara Uniunii Europene. )

Cantitatea totală de grâu comun vândută în afara țării a fost de 2.119.362 t, în intervalul iulie 2020 – martie 2021. În intervalul precedent, 4.536.256 t de grâu comun luaseră calea exporturilor.

Porumb: 1.490.638 t între iulie 2020 și martie 2021, cantitățile lunare exportate fiind mai mari, de peste 150.000 t, începând din luna octombrie, când este inițiată campania de recoltare. O cantitate aproape dublă fusese vândută în intervalul anterior: 3.205.138 t. Pentru comparație: în noiembrie 2020, România a exportat 250.217 t, iar în aceeași lună a anului 2019, cantitatea a fost 393.587 t.

Consultând statisticile europene, obsrevăm că în intervalul 2006 – 2021, au fost ani când cantitatea totală de cereale românești a fost mai mică decât cea înregistrată în urma secetei de anul trecut.

Între iulie 2006 și iunie 2007, România a exportat numai 143.605 t de cereale. În anul comercial următor, după aderarea țării noastre la U.E., exporturile de cereale au sărit la 580.636 t, iar în anul următor la 3.577.992 t. Apoi, cantitatea anuală totală a scăzut câțiva ani consecutivi sub 3.500.000 t, înregistrând un reviriment în anul comercial 2013/2014, când a atins nivelul de aproape 7 milioane de tone.

Chiar dacă România a devenit un jucător important pe piața internațională a cerealelor, sunt voci care critică acest lucru, susținând că fermierii exportă subvenții europene, dar mai ales că țara noastră exportă materii prime, în timp ce a devenit un importator de produse agroalimentare finite, fiind dat ca exemplu importul de biscuiți. Responsabili din domeniul agroalimentar românesc au pledat pentru ”zootehnizarea agriculturii românești”, pentru a consuma în țară producția de cereale, dar aceste ambiții sunt pur propagandistice și împotriva pieței libere. Intrarea României pe marea piață internațională a cerealelor a însemnat creșterea prețului cerealelor la producător, contracte stabile, situație care s-a resimțit în veniturile fermierilor și în capacitatea acestora de a-și moderniza exploatația, uneori fără să apeleze la fondurile europene.

Seceta de anul trecut a dat peste cap numai planurile fermierilor care nu au avut acces la sistemul de irigații. Cel mai mult de suferit au avut cei care au încheiat contracte futures și, din cauza recoltelor slabe sau inexistente, au fost nevoiți să acopere diferența dintre cantitatea reală și cea contractată. Guvernul a acordat despăgubiri pentru culturile de păioase și de rapiță, dar fermierii au solicitat despăgubiri și pentru culturile de porumb li floarea soarelui, fără succes.

foto cover @Lantulalimentar.ro

sursă date: Comisia Europeană

Write A Comment