Efective bovine

Anul 2021, din cauza pandemiei Covid-19, dar și din cauza scumpirii nutrețului, provocări care s-au suprapus peste probleme intrinseci mai vechi, continuă seria anilor defavorabili sectorului creșterii bovinelor din numeroase state europene. Sunt înregistrate scăderi ale efectivelor mai cu seamă în țări care dețin un sector zootehnic puternic. Nici România nu este scutită de regres. Pentru anul acesta, este estimată o micșorare a numărului total de bovine cu 2,6% față de 2020, cel mai mare procent la nivel european. În cifre, ar rămâne, la nivel național, 1.864.000 de bovine. În 2020, au fost 1.915.000. Anul acesta sunt cu 51.000 mai puține exemplare față de anul trecut.

În 2019 au fost 1.963.000, iar în 2018, 2.002.000 exemplare. În patru ani, am pierdut 138.000 de capete de bovine.

O scădere semnificativă a efectivelor totale de bovine cunoaște și Germania: – 2,2%. Adică, anul acesta ar rămâne cu 11.176.000 capete de bovine, față de 11.423.000 anul trecut. O scădere cu 247.000 de exemplare. În 2019, a avut 11.763.000, în 2018, 12.093.000 capete. În patru ani, Germania a pierdut 917.000 de bovine.

Nici Franța nu stă mai bine. Încheie anul 2021 cu 17.863.000 exemplare, mai puține cu 337.000 (-1,9%) decât anul trecut. În 2019 a avut 18.470.000 bovine, în 2018, 18.737.000 bovine. Pierdere de 874.000 exemplare în patru ani.

Scăderi au mai înregistrat și Belgia ( – 1,9% ), Danemarca ( – 0,9% ), Olanda (-0,9%) și Portugalia ( -1,5%). La nivel european, scăderea este de 0,6%.

Sunt și creșteri: Spania, 2,9%; Polonia,0,9% , Irlanda, 0,6%, Italia, 0,9%.

Vaci pentru lapte

În ce privește sectorul creșterii vacilor pentru lapte, România înregistrează anul acesta o scădere a efectivelor cu 1%, de la 1.160.000 capete la 1.148.000 capete, cu 12.000 mai puține vaci pentru lapte. În 2018, era 1.197.000 capete, scădere de 37.000 de capete.

Germania cunoaște o scădere cu 2% a efectivelor de vaci pentru lapte. De la 4.609.000, anul trecut, la 4.517.000 anul acesta. În 2018 avea 4.830.000 de exemplare. Scădere cu 313.000 de capete a vacilor pentru lapte. De aproape zece ori mai mult decât România.

În Franța, sunt anul acesta 7.315.000 vaci pentru lapte, cu 127.000 ( -1,7% ) mai puține decât anul trecut. În 2018, francezii mulgeau 7.652.000 de vaci. Scădere cu 337.000 de capete.

Cel mai mare regres îl înregistrează anul acesta Polonia: pierde 80.000 de capete ( -3,2%) față de anul trecut, când a avut 2.468.000 de vaci pentru lapte.

Creșteri de efectiv au italienii ( 1,4%), spaniolii ( 0,9%), suedezii ( 0,2% ) și portughezii ( 0,1%). La nivel european, este o scădere cu 1,1%.

Cum stau lucrurile

Situația statistică din Germania și Franța, cele mai mari puteri europene din sectorul creșterii bovinelor, dar și motorul politic, în tandem, al Uniunii Europene, lasă fără niciun argument pe cei care citesc regresul efectivelor de bovine din țara noastră în cheie conspiraționistă. ”Așa s-a vrut”, ”aici au intenționat să ajungem”,”le făceam concurență celor din vest”, etc., spun comentatorii noștri veșnic nemulțumiți de apartenența noastră la Uniunea Europeană. Dacă ar fi undeva o conspirație, numai cei mai mari, adică Germania și Franța, ar putea să o orchestreze. Dar, după cum vedem, nu le merge nici lor bine deloc. Se confruntă cu probleme din ce în ce mai mari în sectorul zootehnic. Probleme structurale, peste care s-a suprapus, implacabilă, pandemia Covid-19. Un eventual progres în sectoarele lor ar fi putut să dea apă la moară celor care cârtesc. Altfel, unde e conspirația? La portughezi și la suedezi?Ar fi momentul să râdem un pic.

Sigur, Germania ne vinde cantități semnificative de brânză. Zeci de mii de tone, în condițiile în care noi producem, oficial, aproape 100.000 t pe an. Dar trebuie făcute niște precizări. Din cele 4.000.000 tone de lapte produse anual în România, fabricile colectează aprox. 1.200.000 t. Unde este restul de lapte? Vreo 300.000 t se duc în hrana vițeilor. Peste 2.000.000 t de lapte sunt vândute, fie lapte crud, fie preparat în regie proprie, în afara circuitelor comerciale oficiale. Laptele nu ajunge la fabrică. Ajunge la vecini sau la piața agroalimentară. Micii producători neasociați nu mai vând laptele unor procesatori, din cauza prețului foarte mic, unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.

De ce este cel mai mic? Probabil din cauza neasocierii și, implicit, a puterii slabe de negociere. Dar prețul mic al laptelui nu este singura cauză a regresului efectivelor de vaci. În Germania și Franța prețul este mai ridicat decât în România și, iată, cele două țări pierd anual un număr semnificativ de vaci pentru lapte. În numeroase state membre, sectorul acesta înregistrează serioase probleme structurale ( lipsa forței de muncă, schimb de generații deficitar, cost de producție ridicat, povara administrativă, etc. ) pe care subvențiile nu reușesc să le stopeze.


Dacă ți-a plăcut acest articol, sprijină și tu Lanțul Alimentar donând orice sumă aici: RO89RNCB0072170905570001 (RON)

Write A Comment