Roșia românească e procesată în mod evident în discursul noii puteri politice, fiind utilizată ca materie de bază pentru meniul neo-naționalist, suveranist, potrivit căruia hrana produsă pe pământul românesc, în ”acest colț de lume” – după cum plastic s-a exprimat șeful PSD, Liviu Dragnea – hrana aceasta este curată, gustoasă, nu otrăvită ca mărfurile agro-alimentare din import.

O plantă de peste ocean
Roșia e o plantă adusă în grădinile noastre abia pe la începutul secolului 19, fiind originară din America de Sud. Până la dezvoltarea industriei chimice, legumele au crescut fără protecția pesticidelor. Odată apărute pe piață, pesticidele au fost folosite pe scară largă în agricultură. La noi le-au folosit unitățile de producție ale agriculturii socialiste, din sursă internă sau din import. După retrocedarea terenurilor, prin aplicarea legilor proprietății, agricultura românească s-a reașezat pe baze private. Activitatea în marile bazine legumicole a continuat, dar în ferme particulare. Foștii angajați ai IAS-urilor și foștii membri ai CAP-urilor au devenit producători de legume, inculsiv de tomate.

Mari bazine legumicole sunt în jud. Olt, Teleorman, Giurgiu, Galați, Iași. Câștigătorii alegerilor politice din 2016 au decis acordarea unei subvenții de 3000 de euro/1000 de mp/2000 de kg de roșii vândute la piață. Programul se numește ”Tomate românești” și ar trebui, după cum a afirmat ministrul agriculturii, Petre Daea, să reducă importurile de roșii, să ajute economic localitățile unde activează beneficiarii și să ofere consumatorului român roșii românești, care ar fi mai bune decât cele din import.

Cât de sănătoase sunt roșiile de pe piața internă, fie că sunt produse în fermele românești sau aduse din afară? Sunt roșiile de la noi chiar atât de curate, cum afirmă anumiți lideri politici și după cum cred mulți români?

Rapoarte anuale
În 2007, au fost analizate în laboratoarele românești și europene 2480 de probe prelevate din produse agricole, mai mult de jumătate ( 53,9 % ) fiind probe din produse agricole românești, 33, 1% din alte state europene, 10,7% din țări terțe și 2,3% din surse necunoscute. Potrivit raportului anual publicat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, ”dintre probele autohtone, cel mai frecvent găsite cu reziduuri de pesticide au fost merele, strugurii, căpșunele și tomatele”.
În 2008, au fost prelevate și analizate 2718 probe, din care 73% au fost din produsele agricole românești. În raportul din acel an, este precizat că ”dintre probele autohtone, în mere, struguri și tomate au fost frecvent găsite reziduuri de pesticide”.
În 2009, au fost analizate 278 de probe de roșii, din care 166 din producția internă, 31 din țări UE și 66 din țări non-UE. Două probe au prezentat depășiri ale nivelului maxim admis de reziduuri de pesticide și acelea au fost din producția internă. Din cele 166 de probe prelevate din România, 31 de probe ( sunt incluse și cele 2 probe care au depășit MRL, Maximum Residue Levels ) au conținut reziduuri de pesticide mai mari decât cele raportate. Din cele 31 de probe din țări UE, 7 au conținut reziduuri mai mari decât cele raportate, iar din 66 de probe din țări non-UE, 10 au conținut pesticide peste nivelul raportat. Principalul furnizor de tomate din spațiul non-comunitar a fost Turcia, de unde au fost prelevate 55 de probe, iar 10 au conținut reziduuri peste nivelul raportat. Cele două probe neconforme ( valori peste MRL ) provenite din roșiile românești au conținut Diazinon, un insecticid, fiind depistată o cantitate de 0,425 mg/kg, în condițiile în care MRL este 0,01, respectiv Permethrin, 0,760 mg/kg, MRL fiind 0,05.

În 2010, niciuna din probele analizate nu a conținut reziduuri peste nivelul maxim admis, dar din cele 147 de probe prelevate din producția românească de tomate, 25 de probe au conținut reziduuri mai mari decât cele raportate de fermieri și de responsabilii depozitelor de en-gross și ai rețelelor de magazine. Din cele 147 de probe prelevate din roșiile cu origine România, 3 probe au conținut reziduurile a câte două tipuri de pesticide: o probă a avut Fludioxonil și Cyprodinil, ambele fungicide, o altă probă Chlorothalonil și Azoxystrobin, tot fungicide, iar a treia probă Epoxiconazole ( fungicid ) și Dimethoate ( insecticid ), iar 2 probe au conținut reziduurile a câte trei tipuri de pesticide: o probă a avut reziduuri de Procymidone, Fenhexamid, ambele fungicide, și Chlorpyrifos ( insecticid ), iar cealaltă probă a conținut reziduuri de Cypermethrin, ( insecticid ) Boscalid și Iprodione, ambele fungicide.
În ce privește originea externă a probelor de tomate cu reziduuri provenind de la mai mult de un singur tip de pesticide, din Turcia au fost: o probă cu două tipuri, Chlorothalonil și Boscolid, o probă cu trei tipuri Procymidone, Chlorothalonil și Boscalid și o probă cu cinci tipuri de pesticide. Din Olanda, o singură probă a conținut două tipuri de pesticide, Epoxiconazole și Fenhexamid.

În 2011, în România, nu au fost probe care să conțină reziduuri de pesticide peste limita maximă admisă, dar din cele 160 de probe analizate, 28 au conținut pesticide peste nivelul raportat. Dintre acestea, patru probe au conținut reziduuri provenite de la mai multe tipuri de pesticide, printre care Metalaxylul, fungicid, și Buprofezin, insecticid. Țări de unde au sosit tomate cu reziduuri de la mai multe pesticide au fost Spania ( o probă ), Polonia ( o probă ), Turcia ( o probă ) și Iordania ( două probe ). Din cele 27 de probe prelevate din roșiile turcești, 12 probe au conținut cantități de reziduuri mai mari decât cele raportate. Singura probă neconformă din acel an a provenit din Iordania și a conținut Procymidone, 0, 058 mg/kg, nivelul maxim admis fiind de 0.02. Iordanienii raportaseră că roșiile din acel lot conțin maxim 0.01 reziduuri de pesticide.

În 2012, din cele 96 de probe prelevate din roșiile românești, 19 au conținut cantități mai mari de reziduuri de pesticide decât au fost raportate. Din cele 6 probe provenite din Italia, 3 au relevat urme de pesticide mai mari decât cele raportate. Turcii la rândul lor au raportat valori mai mici decât cele reale în cazul a 7 probe din 10. Trei probe din România au prezentat urme de la două tipuri de pesticide. Din Italia, de asemenea, au sosit roșii care conțineau două tipuri de pesticide ( două probe ), respectiv trei tipuri de pesticide ( o singură probă ). Din Turcia am importat roșii cu două tipuri de pesticide și cu trei tipuri de pesticide.

În 2013, din cele 101 probe din tomatele românești, 15 au conținut reziduuri mai mari decât cele raportate. Din spațiul comunitar au fost luate 26 de probe, iar 14 au avut reziduuri mai mari decât cele comunicate de responsabilii de pe lanțul alimentar. Din țările non-europene, au fost analizate 103 probe, iar 51 de probe au conținut cantități de pesticide mai mari. În anul acela, fermierii români au folosit cu precădere Chlorpyrifos-methyl, Chlorothalonil, Fludioxonil și Cyprodinil. Din Turcia au sosit roșii care au conținut mai mult de un singur tip de pesticid ( 11 probe ). Dintre țările comunitare, Italia ( trei probe ) și Spania ( o probă ) au trimis la noi tomate cu mai mult de un singur tip de pesticide.

Trei probe prelevate din roșiile românești au conținut, în 2014, urme de pesticide peste nivelul maxim admis, un record în comparație cu anii precedenți. O probă a conținut Chlorpyrifos, 0,720 mg/kg, o alta Carbendazim și benomyl, 0,354 mg/kg și cea de-a treia Diazinon, 0,020 mg/kg. Alte 45 de probe au avut reziduuri mai mari decât cele raportate, dar nu au depășit nivelul maxim admis. Cea de-a patra probă cu valori mai mari de MRL a provenit din spațiul non-european. Per total, cele mai ”otrăvite” roșii au fost din producția internă și din țări din afara spațiului comunitar. Din țările UE, au fost prelevate 27 de probe și numai 7 au avut reziduuri mai mari decât cele raportate.

În 2015, o singură probă prelevată din roșiile românești a depășit nivelul maxim admis. E vorba de o probă care a conținut în exces urme de Dimethoate, 0,038 mg/kg, față de 0.02 nivelul maxim admis. 12 probe din roșiile românești au avut cantități de pesticide sub nivelul maxim admis, dar au conținut mai mult de un singur tip de pesticide. O altă probă cu valori peste MRL a provenit din Albania. Din Turcia au sosit roșii cu pesticide, sub limitele maxime admise, dar conținând reziduuri provenite de la mai multe tipuri de pesticide. Dintre statele europene, Italia și Spania au comercializat pe piața noastră roșii cu mai multe tipuri de pesticide, dar fără să depășească limitele maxime admise.

Deficit de informații
Pentru 2016, 2017 și 2018 nu există pe site-ul ANSVSA rapoarte detaliate cu rezultatele obținute în urma analizării produselor agricole în ce privește reziduurile de pesticide. Voi reveni cu date, dacă le voi obține din alte surse. Numai pentru 2016 există un sumar al raportului anual. Aflăm din acest raport că prelevările sunt făcute în ferme, depozite en-gross, la punctele de trecere a frontierei, etc.
Ministerul Agriculturii a publicat în 18 mai 2018 un comunicat prin care asigură consumatorii români că roșiile obținute în serele și solariile beneficiarilor programului ”Tomate românești” sunt sigure pentru consum, neexistând depășiri ale nivelului maxim admis în cele 30 de probe analizate, din cele 44 prelevate.

Concluzii
Din analiza datelor, rezultă că cele mai multe probe cu depășiri ale nivelului maxim admis au fost prelevate din producția internă. De asemenea, un număr considerabil de probe din roșiile românești au conținut urme de pesticide mai mari decât cele raportate de responsabilii de pe lanțul alimentar. Celelalte probe cu depășiri ale nivelului maxim admis au provenit din țări din afara spațiului european ( Albania, Iordania ). Din Turcia au ajuns tomate care au conținut reziduuri de pesticide mai mari decât cele raportate. Din țările membre ale Uniunii Europene nu au existat probe care să aibă urme de pesticide peste valorile maxime admise, dar au sosit, cu precădere din Italia și Spania, roșii care au conținut pesticide mai multe decât cele raportate de responsabilii de pe lanțul alimentar.

Declarații
Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, președintele PSD
”…când cumpărăm o roșie de la magazin să aibă gustul ăla de roșie și mirosul de roșie…” ( sursa: hotnews.ro )
”În Ilfov se fac roșii la fel de bune ca în Teleorman.” ( sursa: gandul.info
“Au început deja discuții în presă că sunt pline de pesticide, că sunt pline de chimicale. Ministerul, așa cum s-a stabilit de la început, (…) a făcut analizele necesare, analize care continuă la toți producătorii. Sunt curate sută la sută și eu îi rog pe cei care mai promovează pe televiziuni așa ceva să ceară la Ministerul Agriculturii, să vadă care sunt rezultatele analizelor.” ( sursa: realitatea.net )

Petre Daea, ministrul Agriculturii
”…de Crăciun, categoric vom mânca roşii produse de legumicultorii români”
sursa: economica.net

Write A Comment