Rata inflației la alimente: România înregistrează cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, cu o majorare de 7,2% în octombrie 2025 față de octombrie 2024.

Această evoluție ridică o întrebare esențială:
Cum este posibil ca prețurile alimentelor să crească atât de mult într-o țară în care adaosul comercial la produsele de bază este plafonat?

Alimentele cu cele mai mari scumpiri în România

În octombrie 2025, mai multe categorii de alimente au înregistrat creșteri semnificative ale prețurilor:

• Zahăr: +15,5%
  
• Fructe: +15,2%
  
• Lapte, brânză și ouă: +8,7%
  
• Pâine și produse din cereale: +8,3%
  
• Pește și fructe de mare: +7,7%
  
• Uleiuri și grăsimi: +7,5%
  
• Carne: +7,3%
  
• Legume: –3,1% (singura categorie cu scădere)
  

La nivel macroeconomic, inflația generală în România a fost de 8,4%, cea mai ridicată din întreaga UE, potrivit datelor europene.

Comparatie cu Uniunea Europeană

• România: +7,2% inflație la alimente
  
• Estonia: +6,1%
  
• Bulgaria: +6%
  
• Media UE: +2,5%
  

România se situează astfel semnificativ peste media europeană, ceea ce indică factori interni care amplifică scumpirile.

De ce crește inflația la alimente, deși adaosul comercial este plafonat?

În România, din 2023 (OUG 67 , adoptată de guvernul Ciolacu ), adaosul comercial la o serie de alimente de bază este plafonat. În 2025, Guvernul Bolojan a prelungit măsura până în martie 2026.

Cu toate acestea, plafonarea nu include toate produsele. Inflația crește deoarece:

1. Produsele neincluse în lista plafonată trag în sus rata inflației pe categorii întregi

Exemple clare:

• Carne
  
  • Plafonarea include doar: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe și aripi, carne de porc lucru, pulpă porc, spată.
    
  • Nu sunt plafonate produse cum ar fi ficățeii de pui, carnea de vită, multe preparate din carne.
    Dacă aceste produse se scumpesc, prețul trage în sus întreaga categorie “Carne”, chiar dacă puiul și porcul standard sunt plafonate.
    
• Fructe
  
  • Lista plafonată include doar unele fructe românești (mere, pere, prune, struguri).
    
  • Nu sunt plafonate: banane, citrice, fructe exotice.
    Scumpirea bananelor, de exemplu, crește rata inflației la categoria “Fructe”.
    
• Lactate
  
  • Plafonarea acoperă doar câteva produse standard (lapte 1,5%, telemea de vacă vrac, iaurt simplu 3,5%, smântână 12%, unt 250 g).
    
  • Nu sunt plafonate: brânzeturi maturate, lactate premium, mozzarella, cașcaval, UHT etc.
    ➜ Creșterea prețurilor la aceste produse duce la un plus în categoria “Lapte, brânză, ouă”.
    

2. Plafonarea nu reduce costurile reale de producție

Chiar dacă adaosul comercial e limitat, costurile pentru producători au crescut:

• energie, gaze, combustibili
  
• transport și logistică
  
• furaje și inputuri agricole
  
• salarii în creștere
  
• secetă și factori climatici care afectează producția
  

Aceste costuri se transmit inevitabil către consumator, acolo unde prețurile NU sunt plafonate.

3. Comerțul poate compensa pierderile prin produse neplafonate

Retailerii obișnuiesc să:

• crească prețul produselor din aceeași categorie, dar care nu sunt plafonate;
  
• reduce gramajele (shrinkflation);
  
• împinge consumatorul spre alternative mai scumpe.
  

Rezultatul: inflația pe categorii crește, chiar dacă un subset mic de produse este protejat.

Lista completă a alimentelor cu adaos comercial plafonat

Pâine și cereale

• Pâine albă simplă (300–500 g)
  
• Făină albă 000 (până la 1 kg)
  
• Mălai (până la 1 kg)
  
• Magiun (până la 350 g)
  

Lapte și lactate

• Lapte de vacă 1,5% (excepție UHT)
  
• Telemea de vacă vrac
  
• Iaurt simplu 3,5% (max. 200 g)
  
• Smântână 12%
  
• Unt (max. 250 g)
  

Ouă

• Ouă de găină calibru M
  

Ulei

• Ulei de floarea-soarelui (până la 2 l)
  

Carne

• Pui întreg, tacâmuri, pulpe, aripi
  
• Carne de porc lucru, pulpă porc, spată porc
  

Legume proaspete vrac

• roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras, ardei capia, usturoi
  

Fructe proaspete vrac

• mere roșii, mere golden, prune, pere, struguri
  

Alte produse

• Cartofi albi vrac
  
• Zahăr alb tos (până la 1 kg)
  

Concluzie: De ce România are încă inflație mare la alimente

Deși plafonarea adaosului comercial limitează scumpirile la alimentele de bază, inflația rămâne ridicată deoarece:

1. Numeroase produse din aceleași categorii NU sunt plafonate.
   
2. Costurile de producție cresc la nivelul întregului lanț alimentar.
   
3. Scumpirile produselor premium sau neincluse în listă ridică rata medie pe categorie.
   

Prin urmare, plafonarea reduce temporar presiunea pe anumite alimente, dar nu poate opri inflația generală din piață.

Citește și: ANSVSA actualizează tarifele pentru controlul animalelor în funcție de inflație. Ce plătesc fermierii

Donează pentru a susține site-ul lantulalimentar.ro.

sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001