Mai exact, 3 985 t miere au intrat anul trecut pe piața românească, din surse extra-europene.

În 2019, cantitatea importată din afara U.E. a fost 1 097 t, mai mică decât în 2018, 1 658 t, și decât în 2017, 2.289 t.

Anul acesta, numai în primele două luni, importurile au fost 957 t.

Cel mai mare importator de miere rămâne Germania, 57 197 t, urmată de Polonia, 31.668 t, și de Belgia, 24.234 t.

Spania, cea mai mare putere apicolă a Uniunii Europene, a importat la rândul ei 15.470 t.

Producţia de miere din acest an va fi mai bună decât în 2020, dar totuşi va fi un an modest faţă de cei în care se obţineau peste 30.000 tone de miere, susţine preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

Există o ciclicitate a anilor buni apicoli, în sensul în care 2018 a fost un an deosebit de valoros, iar atunci România a figurat ca fiind cea mai mare producătoare de miere din Europa. De atunci a început declinul. Ciclicitatea se referă la faptul că, după un an valoros pentru apicultură, urmează trei-patru ani mai puţin buni, şi se va ajunge poate la cinci ani. Şi asta nu din cauză că nu avem albine, că nu avem profesionişti sau ca nu avem o bază meliferă, le avem pe toate acestea, problema este legată de aceste schimbări climatice. Se va ajunge ca abia odată la 5 ani apicultorul să fie mulţumit pentru roadele muncii albinei şi a muncii sale. Anul acesta, într-adevăr, este mai prolific comparativ cu 2020, producţia medie este de 50-55% dintr-un an bun, în unele locuri chiar 60%, dar totuşi va fi un an modest faţa de o producţie de 30.000 – 32.000 tone de miere într-un an bun. Estimările noastre pentru 2021 sunt undeva sub 20.000 tone, respectiv 17.000 – 18.000 tone de miere. Vom vedea ce spune şi statistica despre această producţie de miere“, a declarat Ioan Fetea, la Târgul Naţional al Mierii, pentru Agerpres.


Dacă ți-a plăcut acest articol, sprijină și tu Lanțul Alimentar donând orice sumă aici: RO89RNCB0072170905570001 (RON)

Write A Comment