173 probe de miere și produse ale stupului au conținut urme de thiacloprid, din care o probă a avut reziduuri peste nivelul maxim admis. Totodată, 49 probe au conținut urme de acetamiprid, arată raportul EFSA privind reziduurile de pesticide în alimente pentru anul 2019.  Raportul publicat pe siteul EFSA nu precizează în ce țară au fost prelevate probele analizate.

Thiaclopridul era încă acceptat în 2019, dar în 2020 a fost interzis. Utilizarea acetamipridului este permisă, dar legislația europeană impune niveluri maxime de reziduuri.

În cadrul programului european de monitorizare, au mai fost depistate 37 de probe cu reziduuri de amitraz ( 4 peste MLR ), 27 probe dimoxystrobin, 27 probe azoxystrobin, 17 probe glyphosat ( 2 p peste MLR ), 1 probă clorpirifos, 1 probă bromide ion, 2 probe fosetyl, 10 probe cumafos, 10 probe flonicamid.

Amitrazul, clorfluazuronul și cumafosul sunt interzise în UE. EFSA solicită statelor membre să investigheze modul în care aceste substanțe au ajuns să fie utilizate.

În total, au fost analizate 1301 probe de miere și alte produse ale stupului. 1024 ( 78,7 % ) de probe au fost libere de reziduuri de pesticide. 265 ( 20,4 % ) de probe au conținut reziduuri, dar sub nivelul maxim admis. 12 probe au conținut urme de pesticide peste nivelul maxim admis. Cele mai frecvente reziduuri din miere și alte produse ale stupului sunt din categoria neonicotinoidelor ( thiacloprid și acetamiprid ) și medicamentelor de uz veterinar ( exmp., amitraz, cumafos ).

Au fost depistate urmele a mai multor reziduuri de pesticide în aceeași probă.

EFSA recomandă să fie continuată monitorizarea reziduurilor de pesticide în miere în cadrul programelor naționale.

Guvernul a autorizat utilizarea semințelor tratate cu neonicotinoide numai pentru porumb și sfecla de zahăr. În UE sunt interzise imidacloprid, clotianidin, tiametoxam, din categoria insecticidelor.

Președintele ASAS, Valeriu Tabără, a susținut constant că nu există remanență a neonicotinoidelor în florile de rapiță și floarea-soarelui, principalele plante melifere din agricultura românească. Tabără a invocat public în acest sens existența unor rezultate primite de la laboratoare din Germania, Franța și Bulgaria. Recent, președintele ASAS a afirmat că a trimis rezultatele studiilor academice românești reprezentanților României la Bruxelles, dar aceștia nu le-ar fi înaintat responsabililor europeni. Cu ocazia videoconferinței organizate în 10 martie 2021, pentru a face publice rezultatele unui studiu întins pe trei ani ( 2018, 2019, 2020 ) Tabără a declarat, preluat de Agerpres:

”În fiecare din aceşti ani şi în care am obţinut rezultatele, analizele au fost făcute în străinătate pentru a nu fi discuţii legate de influenţa acestor rezultate de analiză. Este păcat că la nivelul României nu există niciun laborator care să facă astfel de analize şi care să certifice rezultate legate de reziduuri de poluare. Am discutat ieri (marţi – n. r.) cu ministrul Agriculturii despre necesitatea dotării laboratoarelor de analize şi autorizarea lor în sensul în care şi rezultatele noastre de cercetare să fie comparate şi acceptate la fel ca în toate celelalte ţări care dispun de aceste laboratoare.”

Șefa de proiect, cercetătoarea Carmen Mincea a declarat la rândul ei:

“Procentul de probe cu conţinutul cel mai mare în reziduuri l-am avut în probele de sol şi, dacă ne gândim, este normal, pentru că sămânţa este pusă în sol, acolo se distribuie şi rămâne în funcţie de condiţiile meteo cea mai mare cantitate de reziduuri. Este foarte edificator faptul că procentul de flori, de albine, de polen şi de miere de probe cu reziduuri este foarte scăzut. ( … ) Prin proiectele acestea dorim să protejăm mediul şi niciunul dintre noi nu este inconştient să omoare albinele, pentru că ştim foarte bine că nu am mai exista nici noi în 4 ani, dar este normal ca un insecticid să îmi afecteze albina, pentru că este o insectă. Dacă noi aplicăm aceste insecticide, atât cele la sămânţă sau în vegetaţie, conform indicaţiilor, dacă ne luăm măsurile pentru protejarea albinelor, dacă fermierii ţin legătura cu apicultorii aşa cum ar fi normal şi îşi închid albinele câteva ore în timpul tratamentului, dacă folosim maşini la semănat prevăzute cu deflectoare, care opresc împrăştierea unei cantităţi mari în mediu, sunt convinsă că mediul în întregul lui va fi protejat, nu doar albinele”.

Potrivit cercetării, în anul 2018 au fost recoltate 105 probe, în 2019 – 126, iar în 2020 – 160, probele fiind luate din sol, din plantele de cultură, polenul recoltat de albine, din miere şi albine moarte, iar din analiza statistică reiese “variabilitatea foarte redusă între probele anuale, majoritatea probelor situându-se, din punct de vedere al reziduurilor, sub limita de cuantificare”.

La realizarea studiilor a participat un consorţiu format din cinci parteneri: SCDA Secuieni, SCDA Piteşti, INCDA Fundulea, ICD Apicultura SA şi ICDPP Bucureşti (coordonator), sub coordonarea preşedintelui ASAS.

sursa foto madr.ro

evomag.ro

Write A Comment