Agitație mare astăzi, 25 octombrie, în piața de gros din comuna Lungulețu, jud. Dâmbovița. Sute de producători, începând cu orele dimineții, au luat cu asalt terenul amenajat pentru piață. Munți de căpățâni de varză transportați din câmp cu remorcile sau cu căruțele au fost aduși pentru a fi ofertați zecilor de comercianți sosiți din București, dar și din multe județe din sudul și estul țării.

Prețul de vânzare, la prima mână: 1 leu/kg. Cartofii 1,50 lei/kg. Ceapa galbenă 1,50 lei/kg.

Fermierii consideră acceptabile prețurile de vânzare, dacă se raportează la prețurile mici din această vară și de anul trecut. Pe de altă parte, ei se plâng de creșterea prețurilor la fertilizanți și pesticide, de semințe care nu au încolțit, pentru a produce răsadul, de samasarii care câștigă mai mult decât ei, fără să muncească tot pe atât și fără să fie fiscalizați. Aceste două mari categorii, producătorii agricoli și comercianții, numiți popular samasari, se întâlnesc în piața de gros de la Lungulețu, se înfruntă, negociază și, până la urmă, ajung la o înțelegere.

@Lantulalimentar.ro

Marfa este cântărită și plătită, apoi fiecare merge în direcția proprie: micul fermier înapoi pe câmp, să culeagă restul de varză și cartofi, micul comerciant fuge la București sau în alte orașe, tot în piețe de gros. Un astfel de comerciant a declarat pentru Lanțulalimentar.ro că vinde varza în piața de gros din cartierul bucureștean Rahova cu 1,80 lei/kg. Varza este cumpărată de așa numiții tarabagii, care o vând în piețele agroalimentare cu 2 lei sau chiar cu 2,50 lei/kg.

Într-un supermarket de cartier din București, varza albă din România costă 2,39 lei și este produsă de firma Agro Brava Srl din localitatea Poiana, din jud. Constanța. Contactat de Lantulalimentar.ro, administratorul firmei, Paul Mușat, a declarat că firma lucrează 400 ha cultivate cu legume, în special cu rădăcinoase, în zona Ovidiu, unde se află un bazin legumicol dezvoltat în anii comunismului, când erau lucrate aici 1500 ha.

Agro Brava Srl face parte dintr-o cooperativă, dar vinde și direct unor parteneri comerciali din zona de retail. Firma ambalează marfa în regie proprie și asigură transportul către retaileri, fapt care pune presiune pe prețurile de livrare.

@Lantulalimentar.ro

Pe de o parte, o firmă care lucrează 400 de ha, are angajați, operează pe cheltuiala proprie ambalarea și transportul și vinde direct unei rețele de supermarketuri, la care are acces consumatorul final, pe de altă parte, la Lungulețu, în jud. Dâmbovița, o mulțime de mici producători, neorganizați, care lucrează de la 2-3 ha până la 30 de ha, și vând marfa la piața de gros, în marginea satului, unor intermediari: varza trece prin cel puțin trei mâini până la consumatorul final. Două lanțuri alimentare diferite, aș spune paralele, două modele diferite de a face agricultură.

Dar pentru noi, pentru simpli consumatori, cum stau lucrurile? Partea bună este că avem de unde alege, sursele de aprovizionare sunt diverse. Putem cumpăra din piața agroalimentară, din hypermarket, din micul aprozar de cartier, din piața de gros sau chiar de la poarta fermei, când este posibil. Nu ne putem plânge. Banii sunt în buzunarul nostru și noi decidem.

O veste bună este că rapoartele oficiale privind reziduurile de pesticide indică pentru varza albă o gestionare responsabilă a pesticidelor. Laboratorul din București a raportat pentru 2020, că din 17 probe de varză analizate, 16 p nu au avut reziduuri de pesticide. Singura probă cu reziduuri de pesticide a prezentat cantități sub nivelul maxim admis.Laboratorul din Târgu Mureș a raportat că a analizat 10 p de varză albă din producția internă și toate cele 10 p au fost libere de reziduuri de pesticide.

@Lantulalimentar.ro


Dacă ți-a plăcut acest articol, sprijină și tu Lanțul Alimentar donând orice sumă aici: RO89RNCB0072170905570001 (RON)

Write A Comment