Vânzarea terenurilor agricole din extravilan unor clienți din spațiul european a căpătat după aderarea României la Uniunea Europeană caracterul unei teme publice extrem de controversate. Forțele anti-europene au utilizat această temă pentru a lansa acuzații grave, cum ar fi aceea că țara noastră este vândută străinilor ”bucată cu bucată”, iar vânzarea unui teren agricol, oricât de mic, unui neromân este echivalentul unui act de trădare națională. Aceste mesaje au fost emise constant și tot mai apăsat în spațiul public, iar acest val al indignării a culminat în plan politic cu emiterea legii 175/2020.

Uluitor este faptul că în timp ce în spațiul public curgeau astfel de mesaje, statul român nu a oferit public date exacte și complete privind achizițiile de terenuri. Nu știm ce suprafață totală de teren agricol a ajuns în proprietatea unor cetățeni din afara țării. Mai mult, termenul de ”străin” a fost utilizat în mod abuziv, fără a fi făcută distincția între cetățeni din Uniunea Europeană, la care se referă legea 17/2014 ( modificată de legea 175/2020 ) privind piața funciară, lege adoptată în baza tratatelor europene, și cetățenii statelor din afara Uniunii Europene. Dreptul de a cumpăra teren agricol în România a fost acordat prin lege numai cetățenilor europeni, nu și cetățenilor din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene.

În Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, a cărui respectare și-o asumă orice stat care devine membru, există un capitol numit ”Capitalurile și Plățile”. Art. 63 prevede că ”în temeiul dispozițiilor prezentului capitol, sunt interzise orice restricții privind circulația capitalurilor între statele membre…”.  În Tratatul privind aderarea României la U.E., la capitolul ”Libera circulație a capitalurilor” este scris că ”România poate menţine în vigoare, timp de şapte ani de la data aderării, restricţiile stabilite de legislaţia sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, privind dobândirea proprietăţii asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere de către resortisanţii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European, precum şi de către societăţi constituite în conformitate cu legislaţia altui stat membru sau a unui stat parte a ASEE şi care nu sunt nici stabilite, nici înregistrate în România. În nici un caz, un resortisant al unui stat membru nu poate fi tratat mai puţin favorabil în ceea ce priveşte dobândirea de teren agricol, păduri sau teren forestier decât la data semnării Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat în mod mai restrictiv decât un resortisant al unei ţări terţe”.

( Țări membre ale ASEE: Islanda, Norvegia și Liechtenstein. )

Pentru a respecta cerința asumată, fix după șapte ani, România a emis legea 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan.

Potrivit art. 2: ”prevederile prezentei legi se aplică cetăţenilor români, respectiv cetăţenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE) sau ai Confederaţiei Elveţiene, precum şi apatrizilor cu domiciliul în România, într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat care este parte la ASEE sau în Confederaţia Elveţiană, precum şi persoanelor juridice având naţionalitatea română, respectiv a unui stat membru al Uniunii Europene, a statelor care sunt parte la ASEE sau a Confederaţiei Elveţiene. Cetăţenii şi persoanele juridice aparţinând unui stat membru al Uniunii Europene sau statelor care sunt parte la ASEE sau Confederaţiei Elveţiene pot achiziţiona teren agricol în România în condiţii de reciprocitate”.

Totodată, ”cetăţeanul unui stat terţ şi apatridul cu domiciliul într-un stat terţ, precum şi persoanele juridice având naţionalitatea unui stat terţ pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole situate în extravilan în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prezentei legi”.

Legea a fost publicată în M.O. în 12 martie 2014 și a început să producă efecte. Piața terenurilor agricole din extra-vilan a început să funcționeze după prevederile Legii 17/2014.

Chiar în acel an au fost declanșate și criticile față de dreptul cetățenilor europeni de a cumpăra teren agricol în România. Criticii nu au făcut distincția între cetățenii europeni și cei ai unor state terțe, deși legea conferă drepturi cetățenilor europeni, nu tuturor cetățenilor planetei. În absența acestei distincții, a fost folosit termenul generic de ”străin”, deși locuitorii statelor membre sunt cu toții europeni și se bucură de aceleași drepturi. Juridic, cetățenii statelor membre nu își mai sunt străini, așa cum sunt în raport cu locuitorii statelor din afara UE.

Cum au sunat criticile privind vânzarea terenurilor din extravilan? Cui frecventează presa agricolă îi sunt cunoscute titlurile alarmiste, potrivit cărora România a fost cumpărată de străini, pământul românesc a încăput în mâinile străinilor, țara e vândută, etc.

Cum au stat lucrurile în piața funciară? Între 2014 și semestrul I al anului 2017, au fost tranzacționate în România 469.984 ha, potrivit Expunerii de motive atașate legii 175/2020 care a modificat și completat legea 17/2014.

În anul acela au fost vândute 59.000 ha, în 2015, 173.000 de ha și în 2016, 145.000 de ha. În primul semestru al anului 2017, au fost vândute 93.000 de ha.

469.984 ha reprezintă 3,75% din suprafața agricolă totală a României și 4,94% din suprafața agricolă declarată anual la APIA pentru încasarea subvențiilor agricole. Deci, în trei ani, procentul de pământ agricol tranzacționat pe piața din România nu a fost mai mare de 5%!

Important de precizat: datele statistice nu fac diferența de naționalitate între cumpărători. Cele peste 450.000 de ha au fost cumpărate și de cetățeni români, și de cetățeni din alte state europene.  

O altă informație privind piața funciară a fost oferită de Ministerul Agriculturii din România în timpul mandatului lui Petre Daea. Potrivit datelor furnizate de MADR, la solicitarea AGERPRES, în România erau în octombrie 2019, înregistrate 793 de persoane fizice și juridice străine care exploatează terenuri agricole, în suprafață totală de 422.000 de ha. Din punct de vedere al provenienţei, cele mai multe persoane sunt din Italia – 194, Germania – 80 de persoane, Franţa – 33, Austria – 31 persoane, Olanda – 28, Spania – 23, Belgia – 17, Danemarca – 16 şi Grecia – 10 persoane, etc.

A exploata nu înseamnă neapărat a deține în proprietate. De regulă, terenurile sunt lucrate în arendă.

Suprafața avansată de MADR este mai mică decât cea relevată de un studiu realizat în 2015 de Transnational Institut pentru Comisia de Agricultură din Parlamentul European. Potrivit TI, în România, suprafața agricolă acaparată de străini ar fi de aproximativ de 30-40%, din care 10%  a ajuns în posesia unor cetățeni din afara UE și 20-30% de cetățeni din UE.

ATENȚIE! Studiul nu face diferența între a lucra în arendă și a lucra terenul avut în proprietate. Autorii studiului utilizează termenul de acaparare, dar acest termen induce ideea că terenurile ar fi lucrate abuziv. În fapt, există contracte, iar de ceel mai multe ori, un fermier din UE plătește o arendă mai mare decât unul autohton. Și prețul oferit pentru 1 ha este unul mai mare.

În același studiu este recomandată înființarea unui Observator european  care să ilustreze schimbările apărute în tipurile de proprietate funciară și să includă criterii economice, sociale și de mediu semnificative. Acesta ar putea fi un pas important în crearea unei baze de date relevante din punct de vedere social și cu adevărat paneuropene privind starea actuală a terenurilor din Europa. Din păcate, nu există un astfel de Observator, iar statul român nu este preocupat să facă publice date despre piața funciară, pentru ca publicul să știe exact ce este adevăr și ce este manipulare în acest domeniu.

În 2020, majoritatea parlamentară PSD a votat legea 175/2020 care a modificat legea 17/2014, aducând o serie de prevederi criticate inclusiv de fermierii români, mici și mijlocii, cărora le-au scăzut drastic șansele de a cumpăra teren agricol, întrucât condițiile s-au complicat foarte mult.

Legea a fost amendată de guvenul Orban prin OUG, iar în prezent există în parlament un proiect de lege care va modifica din nou legea privind vânzarea terenurilor din extravilan.


Dacă ți-a plăcut acest articol, sprijină și tu Lanțul Alimentar donând orice sumă aici: RO89RNCB0072170905570001 (RON)

Write A Comment