În toamna anului 2019 și în primăvara și vara anului 2020, seceta a afectat puternic culturile agricole din sud-estul României ( Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei ). Distrugerile au fost înregistrate în zonele unde Sistemul Național de Irigații nu a fost funcțional, din diverse cauze: furturi, avarii, lipsa de investiții din partea statului în infrastructura principală de irigații, deși unele asociații de fermieri au investit bani europeni atrași prin PNDR și au reabilitat infrastructura secundară. Acolo unde SNI a fost funcțional, efectele secetei au fost minime sau inexistente.

Guvernul Orban, reînvestit în martie 2020, a declanșat în aprilie operațiunea de evaluare a pagubelor și în octombrie a început plata compensațiilor financiare de la bugetul de stat pentru fermieri. Potrivit datelor MADR, au rămas eligibile pentru plată peste 28.000 de cereri, acoperind 1.120.540 de ha. Cuantumul per hectar a fost de până la 925 de lei pentru grâu și 1002 lei pentru rapiță. Guvernul a achitat în toamnă 80% din sumă, totalul ajungând la aproape 850.000.000 de lei.

Printre beneficiarii despăgubirilor acordate de la bugetul de stat s-au numărat compania Agricost, controlată de Al Dahra din Emiratele Arabe Unite, și ”două firme ale omului de afaceri Paul Florin Stănescu, nașul fiului lui Liviu Dragnea”, potrivit economica.net. Pe lista marilor beneficiari s-a aflat și Intercereal SA Ialomița, controlată de omul de afaceri Augustin Oancea. O altă firmă beneficiară a despăgubirilor de la stat a fost ”Andra Internațional SRL, controlată, potrivit termene.ro, de către familia primarului Valu lui Traian județul Constanța, Florin Mitroi.

Asociațiile fermierilor au solicitat despăgubiri și pentru culturile de primăvară ( porumb și floarea soarelui ), dar guvernul Cîțu, instalat după alegerile din decembrie 2020, nu le-a acordat, stârnind nemulțumirea fermierilor.

Statisticile europene arată că producția de cereale a României în 2020 a fost mai mare decât în alți ani. Pentru 2020, producția estimată ( analizarea datelor nu s-a încheiat ) de cereale este de 18.937.000 de tone, din care grâu 6.390.000 t și porumb 10.844.000 t. Pentru comparație, în 2019, producția totală a fost de 30.372.000 t, iar în 2018, 31.510.000 t.

În 2012, producția a fost mult mai mică decât în 2020: 12.773.000 t, din care grâu 5.276.000 t și porumb 5.953.000 t.

În 2010, producția totală a fost 16.651.000 t, din care grâu 5.784.000 t și porumb 9.042.000 t.

În 2009, producția totală a fost 14.801.000 t, din care grâu 5.187.000 t și porumb 7.973.000 t.

Au mai fost ani când producția la porumb a fost mai mică decât în 2020. De pildă, în 2015, fermierii români au recoltat 9.021.000 t, iar în 2016, 10.746.000 t.

De ce într-un an considerat catastrofal pentru agricultura românească, datele statistice indică o situație mai bună decât în unii ani din ultimul deceniu?

Una dintre explicații este aceea că în vestul țării, dar și în zonele agricole din Transilvania, chiar și în Oltenia, seceta nu a fost atât de gravă ca în sud-estul țării și fermierii au reușit să obțină producții mulțumitoare.

O altă explicație este că în sud-estul țării, acolo unde a funcționat SNI, fermierii beneficiari ai apei din irigații nu au fost afectați de secetă. Date furnizate de ANIF arată că în județele afectate de secetă unii dintre fermieri au încheiat contracte și au irigat suprafețe mari în vara anului 2020. Fermierii din jud. Constanța încheie anual contracte pentru o suprafață de aprox. 30.000 ha, iar cei din jud. Tulcea de peste 27.000 ha.

O a treia explicație este că unii fermierii nu au arat suprafețele cultivate cu grâu, chiar dacă le-au declarat calamitate și au fost evaluate ca atare. Au menținut cultura și au recoltat o cantitate mai mică, dar care a intrat în circuitul comercial, fiind înregistrată ca atare.

Cei mai loviți au fost fermierii din zonele unde nu funcționează SNI și unde regimul de precipitații a fost minim sau inexistent. Ei au fost expuși complet secetei. Aceștia au beneficiat de despăgubirile acordate de stat pentru culturile de toamnă.

Guvernul Cîțu nu a inclus reabilitarea SNI în PNRR, pentru a utiliza banii europeni. Acest lucru nu ar trebui să conducă la abandonarea programului de reabilitare cu bani de la bugetul de stat, chiar dacă acest program, lansat în 2017 ar fi trebuit să fie gata în 2020.

Irigațiile rămân singura soluție eficientă pentru combaterea secetei, iar statul ar trebui să gestioneze cu maximă responsabilitate acest sistem.

Din fericire, anul 2021 este unul cu precipitații abundente, fiind estimată o producție de cereale totală de peste 28.000.000 t.


Dacă ți-a plăcut acest articol, sprijină și tu Lanțul Alimentar donând orice sumă aici: RO89RNCB0072170905570001 (RON)

Write A Comment