Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a aprobat pentru perioada 25 ianuarie – 24 mai 2022 tratarea semințelor de porumb și floarea soarelui cu produsele de protecția plantelor: CRUISER 350 FS ( 350 g/l tiametoxam ), NUPRID AL 600 FS ( 600 g/L imidacloprid ) și PONCHO 600 FS ( 600 g/L clotianidin ), cele trei neonicotinoide fiind din categoria insecticidelor utilizate pentru combaterea dăunătorilor Tanymecus dilaticollis și Agriotes spp.

Lipsă de transparență

Autorizațiile au fost publicate pe siteul Autorității Naționale Fitosanitare, la rubrica ”Structuri centrale”/Omologarea produselor de protecția plantelor ppp/Autorizații temporare, fără să fie publicate, până în prezent, și pe siteul MADR, care are o rubrică numită Fitosanitar. De precizat că derogările acordate de predecesorii ministrului Chesnoiu au fost publicate, la vremea lor, pe siteul madr.ro, la rubrica ”Media”, cea mai accesată de jurnaliști.

Rezultă că ministrul a ținut la secret deciziile luate în 17 decembrie 2021, dovedind că nu și-a uitat vechea meserie, de ofițer activ la serviciul secret al Ministerului de Interne ( DGPI ). În 16 decembrie 2021, ministrul a avut o discuție, la sediul MADR, cu trei reprezentanți ai sectorului apicol, aceștia fiind: Ioan Fetea, președinte al Asociației Crescătorilor de Albine ( ACA ) din România, Constantin Dobrescu, vicepreședintele Federației Asociațiilor Apicole din România ( ROMAPIS ) și Dan Pănescu, Coordonator al Grupului Apicultură din cadrul Asociației Forța Fermierilor. A doua zi, în 17 decembrie, fără să-și acorde prea mult timp de gândire, ministrul a aprobat utilizarea în cultură celor trei neonicotinoide interzise de Comisia Europeană. Știind acum că aprobările au fost date în acea zi, reacțiile lumii apicole apărute în spațiul public la intenția ministrului de a acorda derogare par cumva comic-dramatice, din moment ce intenția era deja transformată în decizie: adversarii neonicotinoidelor au luptat să prevină o decizie care fusese deja luată, dar ei nu știau nimic!

Producții mari, chiar record, și fără neonicotinoide!

De amintit că în ianuarie 2020 și în ianuarie 2021 fostul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, nu a mai acordat derogare pentru utilizarea celor trei neonicotinoide în cultura de floarea soarelui și rapiță, ambele culturi melifere. Date statistice oficiale aferente campaniilor agricole din vara anului 2020 și 2021 arată că suprafețele cultivate cu floarea soarelui și recoltele obținute nu au fost mai prejos decât în anii în care au fost utilizate semințe tratate cu neonicotinoide. Este adevărat că în vara anului 2020, suprafața a scăzut cu 62.700 ha ( de la 1.282.700 ha în 2019 la 1.220.000 ha în 2020 ), iar producția a scăzut cu 1.497.000 t, la 2.070.000 t, de la 3.569.000 t, în 2019, explicația pentru producție fiind și seceta puternică din acel an, dar în ciuda acestui regres cantitativ, România a rămas prima putere agricolă a Uniunii Europene la producția de semințe de floarea soarelui, după cum a anunțat INS, preluat de Agerpres.

În vara anului 2021, tot în absența utilizării semințelor tratate cu neonicotinoide, au fost cultivate 1.254.000 ha, un plus de 34.000 ha față de 2020, iar producția raportată a fost de 3.007.000 t, mai mare decât în 2020 și decât în anii anteriori, când a fost permisă utilizarea neonicotinoidelor. Aceste date contrazic previziunile negative formulate atunci când ministerul nu a mai acordat ( în 2020 ) derogare pentru neonicotinoide la cele două culturi melifere. România a rămas și în 2021 cel mai mare producător de semințe de floarea soarelui din Uniunea Europeană.

De ce, totuși, ministrul a reintrodus derogarea?

Este vorba despre derogare pentru utilizarea semințelor tratate cu neonicotinoide în cultura de floarea soarelui. Cea pentru porumb și sfeclă de zahăr a fost acordată și de Oros. De remarcat că ministrul Chesnoiu nu a dat aprobare și pentru rapiță. Scrie în cele trei documente prin care a fost autorizată utilizarea semințelor tratate cu neonicotinoide că ministerul a răspuns unor solicitări înaintate în 9 noiembrie 2021 de Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România ( PRO AGRO ), Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România ( LAPAR ), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal ( UNCSV ) și de Asociația Producătorilor de Porumb din România ( APPR ), cele mai puternice structuri asociative ale fermierilor din sectorul vegetal din țara noastră, afiliate și la CopaCogeca. Putea noul ministru al Agriculturii să refuze aceste solicitări? Sigur, pixul se află în mâna domniei sale. Dar ce riscuri ar fi trebuit să-și asume? Cel mai mare ar fi fost ostilizarea acestor cele mai mari asociații agricole din România. Este încă proaspătă în memoria opiniei publice agricole reacția înverșunată a fermierilor din sectorul vegetal provocată de faptul că Oros nu le-a mai acordat despăgubiri financiare pentru distrugerile făcute de secetă în vara anului 2020. Pagina oficială a fostului ministru s-a umplut instant de injurii și calomnii, iar imaginea lui a fost rău șifonată. Presa noastră agricolă a preluat mesajele fermierilor, mulți dintre ei membri ai asociațiilor mai sus pomenite, și eșecul lui Oros a fost perfect. Credem că abia a așteptat să iasă oficial din scenă, ca să se termine coșmarul. Noul ministru Chesnoiu a înțeles rapid că ostilizarea fermierilor din vegetal, bine reprezentați la nivel asociativ, i-ar putea aduce ponoase de imagine majore. Or, ministrul e un tânăr om politic, nu riscă să-și pună în cap pe greii agriculturii românești. În plus, este deputat de Olt, din Caracal, din zona agricolă cea mai dezvoltată a județului. Mai mult, este fiu de inginer agronom, a declarat că în copilărie se plimba cu tatăl său, cu șareta, printre culturile agricole. Nu prea are, așadar, premise pentru o oarecare empatie pentru apicultori. Este posibil ca pe aceștia să încerce să-i consoleze cu un nou ajutor de minimis, dacă își va propune acest lucru și dacă va găsi înțelegere la colegul său de guvern și de partid, ministrul de Finanțe. În fond, și anul trecut a fost acordat un ajutor de minimis pentru sectorul apicol, invocându-se condiții meteo nefavorabile, deși apicultorii au declarat pe ici, pe colo, că producția de miere în 2021 a fost bună, ajungându-se la o medie de 40-50 kg per familia de albine. Pe de altă parte, sectorul apicol nu prea are intrare în presa agricolă, apicultorii își exprimă nemulțumirile mai mult pe grupurile de pe rețelele de socializare. Forța de presiune în spațiul public și în media este slabă. Să-ți pui în cap apicultorii nu este nici pe departe același lucru cu a-ți pune în cap fermierii din cultura mare.

Ceea ce va fi mult mai dificil pentru Adrian Chesnoiu să gestioneze va fi relația cu Comisia Europeană și cu colegii săi din AGRIFISH. Nu credem că-l vor surprinde anumite atitudini ale unora dintre colegii săi europeni, când va merge din nou la Bruxelles. Vor fi sigur și reacții oficiale, dar preferăm să nu le anticipăm. Le vom constata și consemna la momentul potrivit.

foto cover @madr.ro


Dacă ți-a plăcut acest articol, sprijină și tu Lanțul Alimentar donând orice sumă aici: RO89RNCB0072170905570001 (RON)