Jumătate din consumatorii români nu sunt conștienți de pericolul reprezentat pentru sănătatea umană de micotoxine și microorganisme patogene ( bacterii ), precum Listeria, Campylobacter, Yersinia și Clostridium, în timp ce ei percep aditivii alimentari și OMG-urile ( organisme modificate genetic ) ca fiind periculoși, arată un sondaj realizat în perioada decembrie 2018 – aprilie 2019, ca parte a proiectului european SafeConsume Horizon 2020, studiul fiind publicat pe siteul sciencedirect.com

Cercetătorii au descoperit că există lacune în cunoștințele consumatorilor români, majoritatea punând pe același plan de periculozitate pentru sănătatea lor aditivii și conservanții alimentari, a căror utilizare este permisă, în anumite limite care nu dăunează sănătății, fiind și permanent monitorizată instituțional, și agenții patogeni, care ajung în produsele alimentare prin infestare și contaminare și produc toxiinfecții alimentare, uneori fatale pentru consumatori.

Există, totuși, și consumatori români care conștientizează pericolul reprezentat de bacteriile patogene ajunse în mâncare. Aproape jumătate dintre respondenți au perceput Listeria ca fiind periculoasă, în timp ce doar 17% au cunoștințe despre Yersinia, 21% despre Campylobacter și 28% despre Clostridium. Potrivit celui mai recent raport european, cea mai răspândită bacterie este Campylobacter, urmată de Salmonella.

De altfel, Salmonella, E. coli și Staphylococcus, au fost menționate cel mai des în răspunsurile participanților români la sondaj. De pildă, percepția consumatorilor despre E. coli ca fiind periculoasă a fost mai puternică pentru categoria de 35 până la 75 de ani, comparativ cu cei cu vârsta sub 35 de ani.

50% din repondenți au considerat organismele modificate genetic la fel de periculoase ca bacteriile patogene.

75,4% se tem de aditivii alimentari, așa-numitele E-uri, în timp ce 63,7% consideră conservanții alimentari ca fiind periculoși pentru sănătate. Procentul românilor care consideră periculoși aditivii și conservanții este mai mare, chiar dublu, decât media europeană ( 36 % ). Cercetările arată că aditivii alimentari sunt percepuți ca dăunători pentru sănătatea umană, fiind responsabili de provocarea cancerului, a alergiilor și a unor probleme de dezvoltare a copiilor.

În general, se consideră că frica de aditivii alimentari provine din chemofobia detereminată de lipsa de înțelegere a rolului aditivilor. De exemplu, publicul larg ar putea fi foarte conștient de măsurile de protecție implementate în ceea ce privește aditivii alimentari, dar ar putea totuși să-și exprime îngrijorări și să respingă alimentele cu un anumit aditiv alimentar din cauza fricii sau a lipsei de încredere în evaluatorii de risc și autoritățile de reglementare. Cu toate acestea, percepția aditivilor ca pericole ar putea fi, de asemenea, rezultatul unei mediatizări intense (convenționale și online) a subiectului în ultimii ani, prin ignorarea faptelor și a științei și prin îmbrățișarea pseudostiinței.

În ce privește încrederea în sursele de informare cu tematică agroalimentară, consumatorii români au încredere, în principal, în cărțile științifice, sfaturile familiei și cărțile de rețete, dar mulți au recunoscut că nu țin cont, în mod necesar, de aceste informații când cumpără alimente.
Consumatorii în vârstă de 35-54 și 55-75 și cei din mediul urban au prezentat un nivel mai ridicat de încredere în mass-media, știință și, respectiv, în gătit, decât consumatorii sub 35 de ani din mediul rural.

evomag.ro

Write A Comment