- Ajutorul masiv pentru sectorul de panificație, derivație dintr-o teză propagandistică.
- România are deja un sector de panificație bine dezvoltat și vinde cereale dintr-un surplus de câteva milioane de tone.
- Patriotismul alimentar guvernamental deschide ușa hypermarketurilor?
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ( AFIR ), aflată în subordonarea directă a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale ( MADR ) a lansat, luni, 15 decembrie, apelul de proiecte pentru DR – 23 ”Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole”.
Intervenția, să precizez, este finanțată prin Programul Strategic 2021 – 2027, activ în cadrul Politicii Agricole Comune, susținută, în cea mai mare parte, cu bani din bugetul european.
Valoarea totală estimată a ajutorului de stat acordat pentru DR-23 este de 164.929.100 euro contribuţie publică, din care 138.750.000 de euro provin din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală ( FEADR ) și 26.179.100 de euro, de la buget de stat.
10.000.000 de euro, valoare maximă
În Anexa la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 244/2025 pentru aprobarea schemei de ajutor de stat „Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii unor produse alimentare și produse transformate, altele decât cele prevăzute în anexa I a Tratatului de funcționare a Uniunii Europene”, este menționat că
”Valoarea maximă a ajutorului acordat în cadrul prezentei scheme nu poate depăşi plafonul maxim/proiect, inclusiv pentru un proiect mare de investiții, după cum urmează:
a) maximum 10.000.000 euro/proiect pentru investiții de înființare în sectorul panificație;
b) maximum 3.000.000 euro/proiect pentru celelalte tipuri de investiții”.
Datele financiare au fost preluate întocmai și în Ghidul solicitantului aferent DR – 23.
Biscuiți și pișcoturi
Este evident că în cadrul schemei de ajutor de stat, înființarea de unități de procesare în sectorul de panificație este privilegiată. Valoarea maximă a ajutorului acordat este de peste trei ori mai mare decât valoarea maximă a ajutorului pentru alte tipuri de proiecte.
În Ghidul solicitantului, sunt oferite detalii privind afacerile din sectorul de panificație care vor fi susținute financiar:
”Sectorul de panificație cuprinde produsele obținute ca urmare a activităților încadrate conform codului Nomenclaturii combinate în cod NC 19.05 (CAEN 1071,1072 și 1085) și cod NC 19.02 (CAEN 1073),
astfel:
– în cadrul codului Nomenclaturii combinate 19.05 (clasele CAEN aferente
1071 – Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie, inclusiv fabricarea pâinii fără gluten; fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie fără gluten,,
1072 – Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor; fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie, inclusiv fabricarea biscuiților și pișcoturilor fără gluten; fabricarea prăjiturilor și a produselor conservate de patiserie fără gluten,
1085– fabricarea de pizza congelată sau altfel conservată);
– în cadrul codului Nomenclaturii combinate 19.02 (clasa CAEN
1073 – Fabricarea macaroanelor, tăieţeilor, cuşcuşului şi altor produse făinoase similare inclusiv fabricarea macaroanelor, tăițeilor, cuş-cuş-ului și a altor produse făinoase, fără gluten.
La origine, o teză propagandistică
În opinia mea, opțiunea aceasta de sprijin masiv pentru sectorul de panificație ar putea descinde direct din teza propagandistică potrivit căreia România exportă cereale materii prime și importă biscuiți și aluat congelat.
De ani de zile aud bălăcăreala asta, ticluită și vânturată perfid, pentru a umili agricultura României, unul din cei mai mari producători și exportatori de cereale din Uniunea Europeană. În același timp, România concurează Rusia pe piața internațională a cerealelor. Este al treilea producător de cereale din zona Mării Negre.
Or, știm bine, regimul de la Kremlin atacă propagandistic statele membre, pentru a induce opiniei publice sentimente de descurajare, de demotivare, perspective sceptice, nemulțumire față de apartenența la blocul comunitar.
Teza de mai sus tocmai pentru asta a fost lansată. România ar merge, vezi Doamne, pe o cale greșită, fiindcă vinde grâu și importă produse de panificație finite. Asta ar denota că este o țară incapabilă, condusă prost.
Din păcate, teza a fost internalizată la nivel național. Și reprezintă acum o un bun pretext pentru a absorbi fonduri europene. Păi nu investim noi bani europeni ca să ne ridicăm din genunchi, să devenim o forță în procesare, lider regional?
Ce trebuie știut
Am demontat deseori această teză toxică. România exportă cereale dintr-un motiv simplu: producția internă depășește cu mult nevoile interne. Recolta anuală este de aproximativ 10 milioane de tone. Consumul național nu necesită mai mult de 4-5 milioane tone. De aceea, exportăm diferența. Ce să faci cu surplusul acesta imens? Vânzările pe piețele terțe sunt firești, sunt o consecință a preaplinului de producție. Și Franța, și Germania, două mari puteri agricole ale UE, vând cereale.
Pe de altă parte, mult reclamatele importuri de aluat congelat sunt infime, undeva la 4-5 kilograme per capita, anual. Importăm și biscuiți, dar din țări cu tradiție în producerea acestora. Cum este Franța. Hai să nu umblăm cu coada pe sus că putem face biscuiți mai buni decât francezii! Există fabrici de biscuiți și în România, dar parcă tot ăia din afară excelează. Repet, să nu umblăm cu coada pe sus, că nu suntem noi mucul și sfârcul în panificație. Om fi buni să producem grâu, dar nu suntem chiar cei mai mari meșteri brutari și patiseri.
Industria de morărit și panificație
Dar nu este ca și cum nu am avea industrie de procesare a cerealelor. Potrivit Patronatului din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase – ROMPAN, ar fi active în România peste 180 de unități de procesare. Aproape 5 unități per județ. Asta nu este industrie de procesare? E zero, așa cum susțin unele capete încinse de propagandă? Fiindcă propaganda asta urmărește: negarea realității.
În siajul acestor fluxuri propagandistice, de care e plin internetul, de unde se revarsă otova în mințile neinformate, sau, mai grav, dezinformate, vine și MADR cu ajutorul ăsta titanic de 10 milioane de euro pentru înființarea unei fabrici de biscuiți și pișcoturi. Pentru ”înființare”, remarcați asta. Nu or fi de ajuns cele peste 180 de unități mari de procesare? Pe lângă acestea mai sunt active și unități artizanale, care poate nu sunt membre ROMPAN.
Să mai amintesc că este derulat și programul Investalim, cu bani de la bugetul de stat, fiind acoperite inclusiv afaceri din morărit și panificație. Programul este suspendat de Guvernul Bolojan, dar numai în ce privește încheierea de noi acorduri de finanțare. Contractele semnate trebuie finanțate. Și suma pentru acestea depășește 400 de milioane de euro.
Patriotismul alimentar
Ce să facem, Doamne al panificației, cu atâtea pișcoturi? Cum să ne descurcăm cu mormanele de biscuiți și prăjituri rezultate din investițiile prin DR-23? Percep asta ca o amenințare: pâinea și dulciurile îngrașă.
Ministerul Agriculturii de la București e chitit pe mine: urmărește să pierd lupta cu cele o sută de kilograme.
Sau poate vor fi așa de bune, încât se vor topi la export? Nu vom găsi nicio firimitură pe piața internă?
Dar dacă pișcoturile românești vor fi mai scumpe pe piață decât cele din import? Nu ar fi asta și un atentat instituțional la adresa buzunarului meu?
Și ce vor face operatorii economici care vor ridica de la zero o fabrică de pișcoturi, când va veni timpul să le scoată pe piață și nu vor avea clienți?
Vă zic eu de pe acum: statul român va pune presiune pe marii retaileri! Le va cere să cumpere pișcoturile fabricate cu ajutor prin DR – 23. Că de nu, va fi vai de mama lor: muștruluieli, controale inopinate, legi defavorabile.
Nu te pui cu patriotismul alimentar: e onorat cu bani publici ( UE și național ) și obligă hypermarket-urile să urce produsele finite la raft.
Opțiunea noastră, a consumatorilor finali, nici nu mai contează. Patriotismul alimentar e deja satisfăcut la nivel macro-economic și instituțional. Are cale liberă să se transforme apoi în patriotism falimentar.
Citește și OPINIE Cârtitorii nației sau cei incapabili să se bucure de succesul agriculturii din România
Donează pentru a susține site-ul lantulalimentar.ro. sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001