64,68 eurocenți ( 3,17 lei ) a fost prețul mediu al unui kilogram de măr, la producător, în România, în luna septembrie.

Mai ieftine au fost numai merele din Ungaria, 62,25 eurocenți/kg și cele din Polonia, cele mai ieftine, 34,80 eurocenți/kg.

Un pic mai scumpe decât merele românești au fost cele din Cehia, 67,66 eurocenți/kg. Merele din Belgia au costat 65,12 eurocenți/kg, iar cele din Croația 69,02 eurocenți/kg.

În restul statelor, prețul/kg s-a situat peste 70 eurocenți.

Cele mai scumpe mere au fost cele din Franța, 122,74 eurocenți/kg. Franța este, oricum, țara europeană cu cele mai scumpe fructe și legume.

România ocupă locul 20 într-un top al celor mai mari importatori de mere de pe planetă. Anul trecut, balanța comercială a atins cea mai mare valoare negativă din ultimii zece ani: – 59.050.000 euro. Adică, am vândut mere în valoare de 919.000 euro și am cumpărat mere în valoare de 59.969.000 euro.

Suntem, însă, într-o companie selectă: Germania a atins anul trecut cea mai mare valoare negativă a balanței comerciale din lume: – 521.275.000 euro, întrucât a exportat mere în valoare de 46.998.000 euro și a importat în valoare de 568.273.000 euro.

Rusia a înregistrat o valoare negativă de – 413.999.000 euro, exportând în valoare de numai 3.764.000 euro și importând în valoare de 417.763.000 euro.

Vietnamul s-a situat pe locul 3, cu o valoare negativă a balanței comerciale de – 411,386.000 euro.

Alți mari importatori de mere: Marea Britanie ( – 367.690.000 euro ), Indonezia ( – 285.785.000 euro ), Egipt ( – 270.544.000 euro ).

În 2020, fermele pomicole românești au obținut o cantitate de mere mai mare decât în 2019: 551.485 t față de 501.515 t.

În 1990, România a produs 683.152 t. Cantitatea totală anuală a scăzut la nivelul anului 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană la 475.370 t. Apoi, datorită programelor de finanțare europene și dinamizării pieței fructelor, dar și dezvoltării unor unități de procesare, care au stimulat producția internă, cantitatea totală a ajuns în 2018 la 643.856 t, înregistrând apoi, cu precădere din cauza unor condiții meteorologice nefavorabile,  scăderea din 2019, apoi, pe fondul unor condiții meteo prielnice, revirimentul de anul trecut.

De semnalat că după aderarea la Uniunea Europeană, datorită noilor tehnologii, a crescut productivitatea culturilor de măr: în 1990, un pom producea în medie 14 kg de mere. În 2007, 15 kg, în 2018, 22 kg, iar în 2020, 23 kg. mere.

Creșterea productivității este evidentă și dacă facem o comparație între numărul de pomi din 1990 și cel din ultimii ani. În 1990, România a cules 683.152 t mere de la un număr de 49.877.408 pomi, în timp ce în 2020, a recoltat 551.485 t de la un număr total de 24.221.607 pomi.

Pomicultorii români beneficiază de subvenții europene pentru suprafață ( subvenția de bază pentru 1 ha este de aprox. 100 euro ), de o subvenție numită sprijin cuplat, în cuantum de 228 euro/ha, dacă livrează fructele unui procesator și au acces la fondurile europene alocate prin PNDR. În perioada 14 oct. 2021 – 14 oct. 2022, pomicultorii români pot accesa bani europeni prin sM 4.2a ”Investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol”, fondurile disponibile fiind de 20.471.752 euro.

Pomicultorii care s-au asociat în cooperative au reușit să încheie contracte cu marile magazine. Micii producători din marile bazine pomicole își vând producția direct la piață, la tarabă, sau unor intermediari, în piețele de gros.

foto cover @Lantulalimentar.ro


Dacă ți-a plăcut acest articol, sprijină și tu Lanțul Alimentar donând orice sumă aici: RO89RNCB0072170905570001 (RON)

Write A Comment