- Legislația europeană este dublată de legislația românească, nu mai puțin complicată, și iese un haloimăs zăpăcitor. Or fi ei funcționarii europeni meșteri de legi cu mii de rotițe, dar nici cu ai noștri nu mi-e rușine. Ei au în sânge bizantinismul de veacuri, niciodată stins, care știe să încurce lucrurile intenționat, ca să micșoreze legal porția cățeilor. Să rămână cașcavalul pentru dulăi.
Paludicultura, subvenționată în continuare
Precizare: utilizez cuvântul ”stufos” fără vreo aluzie la subvenționarea activității stuficole din Delta Dunării, al cărei promotor instituțional este ministrul Florin Barbu. A ieșit un scandal public din asta, în urma unei dezvăluiri de presă. Cred că mai e în curs de desfășurare și o anchetă a Parchetului European în această speță.
Pentru necunoscători, paludicultura ( activitate agricolă și silvică pe terenuri mlăștinoase, incluzând și exploatarea stufului ) este în continuare subvenționată în România.
Punctul meu de vedere este clar: să fie acordate plăți directe pentru asta, dar banii să ajungă la ”oamenii Deltei”, la localnici, la cei care își duc traiul acolo, zi de zi, nu la firme ale unor ”băieți deștepți” din Tulcea, Constanța, Olt sau de oriunde or mai fi ei. Plățile directe europene să ajute comunitățile locale, nu șmecherii țării!
Am zis în titlu ”legislație stufoasă”, fiindcă așa este: complicată, redundantă, cu ordine de bază care se încalecă și cu modificări peste modificări ale ordinelor de bază care se încalecă.
Monitorul Oficial, agrementat cu o cană cu lapte
Nu am studii juridice, dar obișnuiesc să îmi încep ziua consultând Monitorul Oficial și Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, interesat fiind, în principal, de legislația din domeniul agroalimentar. Citesc, recitesc, dacă nu înțeleg, caut explicații pe internet, pe site-urile de specialitate. Mă duc în urmă la alte legi și reușesc să pricep, fie și așa ”în mare”, care sunt cerințele, chiar dacă nu pot să întrevăd toate consecințele legii.
În această perioadă, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ( MADR ) a emis două ordine de ministru care modifică alte două ordine de ministru ( ambele din 2024 ) privind acordarea subvențiilor agricole. Începe, în curând, campania de depunere a cererilor unice de plată la Agenția pentru Plăți și Investiții în Agricultură ( APIA ) și e nevoie, ca în fiecare an, de o bază legală pentru desfășurarea procesului care animă la intensități înalte lumea agricolă românească.
Retrospectivă legislativă
În 21 Martie 2024, MADR a adoptat Ordinul de ministru 106, privind ”modalitatea de implementare, îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, a condițiilor și altor cerințe specifice, inclusiv tipurile de documente justificative pentru intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) și b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat, începând cu anul 2024”.
Titlul, în sine, este descurajant de stufos! Dar să trec peste asta.
După nici două săptămâni, în 3 aprilie 2024, a fost publicat un nou ordin de ministru, cu nr. 125 și cu același titlu. Diferă numărul de pagini. Primul document are 31 de pagini, plus anexele, vreo 46 de pagini. Al doilea document, 14 pagini, cu anexe cu tot.
Nu intru în conținutul celor două ordine. Au prevederi comune, referitoare, de pildă, la definirea activității agricole, dar și prevederi distincte.
De precizat că ordinul 125 nu a abrogat ordinul 106. Cele două acte au mers în paralel, au jucat la dublu.
Noile ordine
Bun. Suntem în primăvara anului 2026, o nouă campanie de depunere a cererilor bate la ușă. Startul va fi pe 16 Martie.
În Monitorul Oficial, au fost publicate două noi ordine de modificare și completare a ordinelor menționate mai sus. Ordinul MADR 44/2026 din 27 Februarie modifică ordinul 106/2024 și ordinul MADR 58/2026 din 12 Martie ( M.O. partea 1, nr. 193 ) modifică ordinul 125/2024.
Rezultă că sunt în vigoare acum patru ordine privind acordarea subvențiilor, fiindcă niciunul nu este abrogat. Noile ordine le modifică și le completează pe cele de acum doi ani.
Ordinul 44/2026 are 14 pagini, inclusiv anexe.
Ordinul 58/2026, cel mai nou, publicat ieri, 12 Martie, are 5 pagini, dar vine cu anexe care însumează 249 de pagini!
Am toate cele patru documente, plus anexele, în bara de meniu. E dimineață, beau lapte și mă iau la trântă cu stufoșenia ( nu mai zâmbiți complice, nu e despre stuful din Deltă, deși paludicultura este subvenționată în continuare ) și nu știu ce să le comunic cititorilor mei mai important din acest labirint legislativ. Fiindcă toate elementele sunt importante, inclusiv prepozițiile, conjuncțiile și semnele de punctuație.
Or fi niște rațiuni, nu contest, experții ministerului își fac treaba, dar mă uit și în partea asta, a beneficiarilor și mă iau cu mâinile de cap!
Simplificarea legislativă
Cum să-i informez mai bine? Să fac o sinteză? Păi ar trebui să citesc toate cele peste 300 de pagini. Să-i dau de lucru lui ChatGpt? Îl folosesc pentru optimizare SEO și pentru sinteze, dar nu am curajul să-i dau pe mână sinteza unor astfel de documente, fără să le parcurg în prealabil.
Aș putea pune link, cu mențiunea: citiți documentul integral. Dar mă pun în pielea fermierilor: mulți nu au timp și răbdare să-și asume o astfel de sarcină dacă nu sunt obișnuiți cu consultarea legilor. Mulți nu citesc până la capăt nici măcar un articol de presă.
Știu, treaba instituțiilor este să emită legi și să supravegheze respectarea acestora. Mai ales când sunt la mijloc fonduri publice, cum sunt plățile directe. În același timp, toată lumea clamează, de la Bruxelles până la cea mai mică fermă beneficiară de bani publici, nevoia de simplificare a legislației.
Citez de pe site-ul Consiliului Uniunii Europene:
”Simplificarea politicii agricole comune (PAC) face parte din strategia globală a UE pentru o mai bună legiferare. UE urmărește să simplifice și să reducă legislația UE oriunde este posibil, reducând birocrația și sarcina de reglementare pentru întreprinderi, cetățeni și administrațiile publice”.
Legislația europeană este dublată de legislația românească, nu mai puțin complicată, și iese un haloimăs zăpăcitor. Or fi e funcționarii europeni meșteri de legi cu mii de rotițe, dar nici cu ai noștri nu mi-e rușine. Ei au în sânge bizantinismul de veacuri, niciodată stins, care știe să încurce lucrurile intenționat, ca să micșoreze legal porția cățeilor. Să rămână cașcavalul pentru cei mari.
Când fermierii se plâng de birocrație, ei de fapt nu se referă la schemele de personal din instituțiile publice. Se referă tocmai la legile stufoase. Nimeni nu mai pricepe nimic, nici măcar funcționarii din teritoriu care primesc lumina de la centru.
Iată, lumina de la centru este un cumul de fascicole, ca la spectacolele electorale din piețele publice. Luminează totul, dar nu mai vezi nimic.
Unii fermieri renunță să mai ceară subvenții agricole, deși ar fi eligibili, tocmai din cauza regulilor complicate, care pot conduce la sancțiuni. Solicitanți mai puțini de subvenții europene, bani mai mulți pentru cei care solicită în continuare.
Donează pentru a susține site-ul lantulalimentar.ro. sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001