După lansarea siteului Lantulalimentar.ro, opinia publică din România a aflat informații corecte despre:

  • reziduurile de pesticide din fructele și legumele produse în țara noastră, așa cum le relevă rapoartele întocmite de ANSVSA și ANF, rapoarte care înainte nu erau analizate și prezentate de presa agricolă:

datele cuprinse în aceste rapoarte arată că un număr deloc neglijabil de probe au conținut reziduuri de pesticide peste nivelul maxim admis, fiind vorba uneori chiar despre tomate, prezentate de unii politicieni ca fiind cele mai gustoase și sănătoase din lume. Tot aceste date arată că fructele și legumele sosite din țări din afara UE sunt contaminate, uneori, până la niveluri neconforme, în timp ce produsele din UE nu conțin reziduuri peste nivelul maxim admis.

  • comerțul cu tomate:

datele oficiale consultate de siteul nostru arată o creștere a importurilor de tomate chiar în timp ce se derula programul guvernamental ”Tomate românești”. Au crescut importurile din Turcia, până au ajuns în prezent să fie aproape duble față de importurile totale din țările UE: 56.000 t vs. 37.000 t.

  • piața funciară din România:

siteul nostru a arătat că ”străinii” ( e vorba, de fapt, despre europeni ) nu dețin în proprietate mai mult de 2% din terenul agricol al țării, în timp ce propaganda anti-UE susține că ”România a fost vândută bucată cu bucată străinilor” până când ”străinii au acaparat pământul românesc”. Siteul nostru a demontat teza propagandistică, făcând diferența între a deține în proprietate și a deține în arendă/concesiune/chirie, care nu sunt forme de proprietate, ci de utilizare. Când închiriem un apartament, nu devenim proprietarul acestuia. Mai mult, siteul nostru a relevat avantajele financiare pentru micii proprietari români care nu-și mai puteau lucra terenul și au vrută să-l dea în arendă sau să-l vândă : pe o piață liberă au obținut un preț mult mai mare, prețul maxim posibil.

  • acordarea subvețiilor agricole:

politicienii populiști au exploatat cu abilitate faptul că fermierii români încasează una dintre cele mai mici subvenții agricole pentru suprafață din UE. Lantulalimentar.ro a explicat limpede de ce s-a ajuns în această situație: deși România primește al șaptelea cel mai mare plafon financiar din bugetul UE ( peste 3 miliarde euro anual ) pentru agricultură ( România este a șaptea putere agricolă din UE ) procentul alocat subvențiilor agricole este mai mic decât în statele unde subvenția este mai mare. România a decis să aloce un procent mai mare pentru dezvoltare rurală, adică pentru proiecte finanțate prin AFIR.

  • balanța comercială negativă cu produse alimentare din UE:

aceasta a crescut la peste 3 miliarde de euro, dar Lantulalimentar.ro a arătat că două cele mai mari state ale UE, care sunt în același timp și mari puteri agricole, Franța și Germania, înregistrează la rândul lor deficite comerciale cu produse agroalimentare mult mai mari decât ale României. Germania, de pildă, are un deficit de aproape 17 miliarde de euro. Ce nu iau în calcul cei care critică deficitul comercial al României este satisfacția cumpărătorului român, care are acces, în prezent, la o abundență de mărfuri alimentare. Ce nu iau în calcul acei critici este că deficitul nu vine neapărat din importuri, ci din exporturi. Adică, exportăm foarte puține produse finite, care au o valoare de piață mult mai mare decât materiile prime agricole. Bani au fost alocați pentru modernizarea unităților de producție. Care sunt rezultatele?

  • raportul dintre importuri și producție:

importăm anual, din UE și țări extra-UE, aproape un milion de tone de fructe și legume ( incluzând și fructele exotice, care nu pot fi produse în țara noastră ), dar producem anual peste patru milioane de tone de fructe și legume. Acest fapt arată că la patru fructe și legume românești intră în țară un fruct sau o legumă, fapt care schimbă perspectiva și lasă fără fundament formula ”ne-au invadat fructele și legumele din import”. Tot siteul nostru a semnalat importurile masive de mere, dar a explicat, totodată, problemele structurale ale sectorului.

  • activitatea Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje:

Lantulalimentar.ro  a semnalat în premieră existența și funcționarea la nivel european a SRAAF și rolul crucial al acestui mecanism pentru detectarea produselor neconforme pe piața europeană. Grație SRAAF, statele membre pot comunica eficient despre orice fraudă alimentară, sporind siguranța alimentară. Presa agricolă, dar și cea mainstream ar trebui să se documenteze pe acest subiect și să-l popularizeze.

Acestea sunt numai câteva din dezvăluirile făcute de siteul nostru. Mai amintim în context și faptul că două din membrele Grupului de la Vișegrad, care a declanșat scandalul așa-numitului ”dublu standard” al alimentelor ( în Est ar fi vândută de companiile occidentale hrană de calitate mai slabă decât în Vest ), Cehia și Slovacia, sunt campioane la numărul anual de toxiinfecții alimentare ( cu Salmonella, Campylobacter și Listeria ). Ne-am întrebat în mod firesc: e mai grav că un suc de portocale vândut în Est conține cu 2-3% mai puțină pulpă de portocale decât în Spania decât că o sticlă cu lapte din producție autohtonă este infestată cu o bacterie care poate ucide?

Am semnalat, constant, prin articolele noastre, că sectorul agro-alimentar este folosit de centrele de propagandă ca vehicul pentru circularea unor teze demobilizatoare, care induc resentimente și chiar ostilitate față de instituțiile publice românești și europene, față de sistemul democratic actual, față de economia de piață, pentru a pregăti terenul în favoarea unor policitieni care țintesc să ajungă la putere, să-și conserve puterea sau chiar să inițieze demersuri contrare statutului de țară membră a UE pe care îl are România din 2007.

Din păcate, presa agricolă din România, din interes sau din lipsă de discernământ, se face prea de multe ori cutia de rezonanță a unor declarații subsumate unor activități de tipul celor descrise mai sus.

Lantulalimentar.ro consideră că sectorul agro-alimentar din România este unul puternic și rezilient, capabil să reziste tuturor dificultăților. De asemenea, susținem o piață liberă și diversitatea de bunuri agricole. Avem în vedere tot lanțul alimentar, care ar fi nefuncțional fără deciziile consumatorului final. Satisfacția acestuia este scopul întregii activități agro-alimentare.  În numele consumatorului final cerem responsabilitate și transparență celor implicați în producerea și comercializarea hranei.

Desigur, este posibil să și greșim și, totodată, nu putem cuprinde întreg câmpul informațional aferent sectorului agro-alimentar românesc și european, însă ne asigurăm cititorii că suntem de bună-credință în demersul nostru și că încrederea lor este cel mai important capital al nostru.

Echipa siteului Lantulalimentar.ro


Dacă ți-a plăcut acest articol, sprijină și tu Lanțul Alimentar donând orice sumă aici: RO89RNCB0072170905570001 (RON)

Write A Comment