Un document ministerial olandez făcut public în 10 iunie 2022 a provocat revoltă în rândul fermierilor olandezi, care, în scurt timp, au declanșat proteste ample, blocând autostrăzi și hypermarketuri. Guvernul intenționează să reducă drastic emisiile de gaze cu efect de seră și consumul de fertilizanți și pesticide, conform obiectivelor strategiilor De la Fermă la Furculiță și Biodiversitate, piloni ai Pactului Verde, asumat de forurile europene și transmis pentru a fi implementat de țările comunitare, în funcție de condițiile specifice fiecărui stat membru în parte.

Planul olandez

În cifre, Olanda vrea să reducă emisiile de azot cu până la 70% în 131 de zone – cele mai multe fiind situate în apropierea rezervațiilor naturale și a terenurilor de conservare a vegetației și faunei – pentru a îndeplini obiectivele de mediu, până în 2030. Pentru fermieri, aplicarea planului guvernamental ar însemna o reducere cu aproximativ 30% a efectivelor de animale le nivel național, care va duce la o reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Planul guvernamental pentru reforma agriculturii a fost asumat de Ministerul Naturii și Azotului ( sic! ), condus de Christianne van der Wal. Aceasta a declarat că „scopul final este un peisaj rural viu, cu natură sănătoasă. De aceea trebuie să aibă loc această tranziție drastică, dar necesară, a zonelor rurale”.

Olanda este unul dintre cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră din Europa, și în special de oxid de azot. Țara dens populată, 17,5 milioane de oameni, are totodată un șeptel impresionant: aproape patru milioane de bovine, 12 milioane de porci și 100 de milioane de găini, pe un terioriu de numai 41.000 km pătrați. Prin comparație, România are un teritoriu de șase ori mai mare, 240.000 mp pătrați, și efective de animale mult mai reduse: bovine, aproximativ 1.900.000 de capete, porcine, aprox. 3.800.000 de exemplare, și păsări 71.000.000 ( INS, anul 2020 ).

Sectorul agricol este considerat responsabil pentru 16% din emisiile de gaze cu efect de seră din Olanda, în special prin îngrășăminte și dejecții. Premierul Mark Rutte a declarat cu ocazia lansării documentului: „ne dăm seama că acest plan va avea un impact uriaș asupra fermierilor. Acest sector se va schimba. Din păcate nu avem de ales, trebuie să reducem emisiile de azot”.

Cele 12 provincii ale țării trebuie acum să pregătească planuri proprii, pe care le vor prezenta anul viitor, pentru reducerea gazelor emise de animale, localități și sectorul transporturi. Întrucât țintele diferă de la o zonă la alta, guvernul a stabilit ținte specifice și procente de reducere a azotului pentru fiecare zonă.

Astfel, anumite zone apropiate de rezervațiile naturale sau cu risc din punct de vedere al calității apei și solului vor trebui să își reducă emisiile de azot cu 70%, față de 12% în prezent.

Pe lângă aceste obiective regionale, există și un obiectiv național: „Trei sferturi din zonele Natura 2000 vulnerabile la azot să fie aduse la un nivel sănătos până în 2030.” Pentru a face acest lucru, guvernul a alocat 24,3 miliarde de euro, din care o parte va fi utilizată pentru a acorda ajutor financiar fermierilor. Potrivit ministerului, fermierii au la dispoziție trei opțiuni: să-și facă ferma mai durabilă ( adică să adopte reguli de protecție a mediului înconjurător ), să o reloce sau pur și simplu să își înceteze activitatea.

Pentru fermierii care au ales să-și continue activitatea, guvernul a detaliat mai multe măsuri de reducere a emisiilor de azot, precum reducerea numărului de animale pe unitatea de suprafață ( 1 ha ), contribuția la sechestrarea carbonului în sol sau gestionarea apei. Sunt menționate și alte posibilități precum culturile vegetale bogate în proteine, agricultura ecologică, agricultura de precizie sau digitalizarea.

Protestele

Reacția fermierilor a avut loc spre sfârșitul lunii iunie. Mai exact, în 22 iunie, fermierii au demonstrat cu tractoarele în satul Stroe, din centrul țării. Apoi, au fost organizate demonstrații în toată țara, în special prin blocarea autostrăzilor și a supermarketurilor, strânind panică în rândul marilor retaileri, puși în situația de anu mai putea aproviziona magazinele.  Inițial, protestatarii și poliția s-au înțeles în privința protestului, dar situația a degenerat în 28 iunie 2022, la Hierden, când unii dintre fermieri ar fi forțat cordoanele poliției care protejează casa ministrului Naturii, Christianne van der Wal, promotoarea planului au fost arestate  în urma acelui incident.

Tensiunea dintre poliție și fermierii olandezi au escaladat marți, 5 iulie 2022, în jurul orei 22:40, la un sens giratoriu din Heerenveen, Friesland, în nordul țării. Polițiștii au confirmat că au tras focuri de avertizare, fără a răni protestatarii, dar au lovit un tractor. Polițiștii au considerat situația amenințătoare: „Tractoriștii au încercat să dea peste ofițerii de poliție și să lovească mașinile de poliție. Au fost trase focuri de avertizare și s-au tras focuri țintite”, a comunicat poliția olandeză.

Ce spun fermierii

 „Se face totul pentru a-i alunga pe fermieri din Țările de Jos cât mai repede posibil”, a declarat Bart Kemp, de la ONG-ul de sprijinire a fermierilor Agractie, pentru televiziunea de stat.

„Viitorul fermierilor este distrus”, „Copiii noștri sunt speriați”, sunt câteva din mesajele scrise pe pancarte, în timp ce tractoarele claxonau pe drumuri blocate pe kilometri întregi în jurul localității Stroe.

cover foto tasnimnews.com


Dacă ți-a plăcut acest articol, sprijină și tu Lanțul Alimentar donând orice sumă aici: RO89RNCB0072170905570001 (RON)

Write A Comment