”Este real sau închipuit pericolul unei crize alimentare în România? Cele trei nenorociri care au lovit lumea începând din 2020 încoace -    pan­demia Covid-19, războiul din Ucraina și valul de scumpiri – au zguduit serios convingerea unanimă că în magazine și piețe vom mai găsi ali­mentele de care avem nevoie. Obișnuiți să umplem coșul zilnic cu bună­tățile preferate, am ajuns acum să ne temem că hrana noastră cea de toate zilele va lipsi de la raft!” notează publicația săptămânală Formula AS, într-o analiză intitulată ”Hrana noastră – abundență și risipă”.

Complexul hârciogului

Vă mai amintiți îmbulzelile acelea incredibile din hypermarketuri, la începutul pandemiei Covid-19, când tot mai mulți dintre noi erau convinși că vor dispărea alimentele de pe piață și, în conse­cință, s-au aprovizionat cu ulei, zahăr și făină albă cât pentru un secol? Lumea s-a panicat și din cauza mesajelor contradictorii vehiculate pe rețelele de socializare. O astfel de panică activează un fel de complex al hârciogului: tindem să facem provizii, să umplem imediat cămara și, călare pe sacii cu mălai, căpătăm siguranța că nimic nu ni se mai poate întâmpla. Se poate scufunda lumea, noi suntem bine, fiindcă avem baxurile cu ulei așezate unele peste altele, până în tavan. Din fericire, pande­mia Co­­vid-19 nu a dus la o criză alimentară în România. Marile ma­gazine au rămas des­chise, lanțurile de a­pro­vizionare au func­ționat. Ieșit la cum­pă­rături, fiecare din­tre noi s-a întors aca­să cu sacoșa plină, ca în vre­murile nor­ma­le. În a­nul următor, 2021, mai ales în cea de-a doua jumătate, costurile de pro­duc­ție au luat-o în­să raz­na, in­clusiv în sec­­to­rul agro­alimentar. Scum­pirea petro­lu­lui, a ga­zu­lui natural și a elec­tricității, adi­că a ener­giei care pune în miș­care eco­no­mia, a dus la creș­terea spec­ta­cu­loa­să și a prețului îngră­șă­min­telor chimi­ce și semințelor. În fi­nal, mân­carea s-a scum­pit la raft cu câ­teva zeci de procente. Răz­boiul de­clanșat de Ru­sia îm­potriva Ucrai­nei, în 24 februarie, a de­clanșat furtuna per­fec­tă. Ce­rea­lele și uleiul de floa­­rea soarelui din Ucrai­na nu au mai fost ex­portate. Zeci de țări sunt ame­nin­țate de criza alimentară. În ce ape se scaldă România?

Pâine românească

Țara noastră se numără printre ultimele țări de pe planetă care se pot teme, cu adevărat, de o cri­ză alimentară! Desigur, nu putem hrăni 80.000.000 de consumatori, așa cum susțin unii optimiști pe rețelele de socializare, dar, cel puțin, ne putem hrăni pe noi, cei 19.000.000 de locuitori, câți sun­tem aici, potrivit ultimelor estimări ale I.N.S. Sun­tem unul dintre cei mai mari producători de cereale din Uniunea Europeană. Peste 29.000.000 tone de cereale au fost recoltate din fermele românești, anul trecut. Asta înseamnă satisfacere a pie­ței interne și operarea unor exporturi consi­de­rabile. Anul acesta, am devenit cei mai mari ex­portatori de cereale din spațiul comunitar. Gurile rele spun că exportăm cerealele la arabi și im­por­tăm de la nemți aluat congelat, din care coacem pâi­nea noas­tră cea de toate zilele. Nimic mai fals! Date oficiale arată că importurile totale de aluat congelat ajung la 30.000.000 kg pe an. Nici măcar 2 kg de aluat con­­gelat per cap de locuitor! Iar acest aluat con­ge­lat este folosit în patiserie, nu pentru pro­du­cerea pâi­nii. Noi mâncăm pâine obținută din făină ro­mâ­nească, produsă din grâu cultivat pe câmpiile noas­­tre. Restul este o minciună spusă pe seama agri­­culturii românești de rău-voitori! Sun­tem în mod clar cei mai mari producători de se­mințe de floa­rea-soa­re­lui din Uniunea Euro­pea­nă: 3.093.000 tone, în 2021. Pentru com­pa­rație: Bul­garia a obținut 2.047.000 t, Ungaria    2.027.000 t, iar Franța 1.759.000 t. Producția totală de semințe de floa­­rea soa­relui în Uni­­unea Euro­peană a fost de 10.865.000 t. Se ve­de bi­ne, acoperim a­proa­pe o treime din re­colta tota­lă a blo­cului co­munitar! Ei bine, cea mai mare parte din producția de se­mințe de floarea soa­relui ob­ținută în Româ­nia este procesată în țară, iar cea mai mare parte a uleiului comes­ti­bil este vândut în maga­zinele din România! Fa­­bri­cile de ulei româ­nești produc cu precă­dere pentru piața inter­nă. Prin urmare, o cri­ză a uleiu­lui comes­tibil es­te, pe termen lung, de neima­ginat la noi. Este adevărat, ule­iul s-a scumpit, pre­țul a sărit la 12-13 lei litrul, dar nu există nicio te­mere că ar putea lipsi din co­merț! Plătim mai scump pen­tru un litru de ulei, dar suntem siguri că avem pen­tru ce plăti. În Spania, de pildă, unde era consumat cu precădere ulei importat din Ucraina, au­toritățile au decis ra­țio­na­lizarea acestui produs alimentar, indispensabil ori­cărei bucătării! Noi avem ulei românesc din bel­șug. Desigur, și cele­lalte sec­toare agricole produc hra­nă în cantități apre­ciabile. De pildă, recolta anu­ală de cartofi, a doua pâine a românului, este de 2.700.000 tone. Asta în­seamnă aproape 150 kg per locuitor. Fructe și legume? Peste 5.000.000 tone pe an. Adică, peste 270 kg de fructe și legume per locuitor.

Citește articolul integral pe formula-as.ro.

foto cover lantulalimentar.ro


Dacă ți-a plăcut acest articol, sprijină și tu Lanțul Alimentar donând orice sumă aici: RO89RNCB0072170905570001 (RON)

Write A Comment