• Directiva privind practicile comerciale neloiale, urmărită de Comisia Europeană. Vezi mai jos date despre situația din România 

Comisia Europeană a publicat rezultatele unui studiu amplu privind aplicarea Directivei (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale în statele membre. Raportul înaintat Parlamentului European, Consiliului, CESE și Comitetului Regiunilor analizează impactul directivei în lanțul de aprovizionare agroalimentar, inclusiv costurile și beneficiile pentru fermieri, furnizori și autorități.

Beneficii pentru fermieri, însă cuantificarea rămâne problematică

Evaluarea arată că fermierii și micii furnizori sunt afectați diferit de practicile comerciale neloiale în funcție de:

• gradul de organizare (ex.: apartenența la o Organizație de Producători)
  
• dacă impactul este direct sau indirect în relația cu cumpărătorii mai mari
  
• nivelul de concentrare al pieței
  

Fermierii independenți, care nu fac parte din organizații profesionale, sunt cei mai expuși riscurilor economice.

Întârzierile la plată – principala practică neloială raportată

Întârzierile la plată au fost cea mai frecventă problemă identificată în studiu, cu efecte negative semnificative asupra:

• fluxurilor de numerar,
  
• capacității de investiții,
  
• riscului de îndatorare,
  
• riscului de insolvență.
  

Conform evaluării, aplicarea directivei a dus la îmbunătățirea termenelor de plată, a previzibilității și a gestiunii lichidităților pentru fermieri și furnizori.

Impact financiar estimat în UE

Studiul estimează un avantaj anual mediu per furnizor (inclusiv ferme), rezultat din reducerea întârzierilor la plată:

• ~16.000 euro în Polonia
  
• până la ~175.000 euro în Franța
  

Alte practici neloiale cu impact major

Pe lângă plățile întârziate, fermierii au raportat probleme precum:

• anulări de ultim moment ale comenzilor, în special la produse perisabile,
  
• modificări unilaterale ale contractelor,
  
• transferul nejustificat al riscurilor comerciale,
  
• contribuții impuse pentru acoperirea pierderilor cumpărătorului.
  

Aceste practici pot genera pierderi de venituri și creșterea costurilor imprevizibile.

Dificultăți în cuantificarea impactului directivei

Fermierii percep efectele economice ale practicilor neloiale în raport cu:

• fluctuațiile pieței,
  
• variațiile de preț,
  
• rezultatele recoltelor,
  
• factori externi.
  

Astfel, datele sunt insuficiente pentru o analiză cost-beneficiu robustă, iar evaluarea s-a bazat adesea pe percepții și estimări calitative.

Percepțiile întreprinderilor privind beneficiile directivei

Un sondaj realizat în rândul asociațiilor de afaceri arată:

• 24% – contracte mai clare și mai transparente
  
• 19% – mai puține modificări unilaterale
  
• 15% – transparență sporită în stabilirea prețurilor
  

Totodată, au fost raportate și beneficii calitative precum îmbunătățirea dialogului și consolidarea încrederii între actori.

Costurile directivei: proporționale pentru furnizori, mai ridicate pentru cumpărători

Evaluarea Comisiei Europene arată diferențe semnificative între statele membre privind costurile administrative după transpunerea directivei.

Costuri pentru autoritățile naționale

• În statele cele mai active în investigații, costurile anuale au ajuns la ~800.000 euro.
  

Costuri de ajustare pentru operatorii economici

Acestea au variat considerabil:

• ~12 milioane euro în Germania
  
• ~19 milioane euro în Danemarca
  

Retailerii au suportat cele mai mari costuri per operator.

Impact diferit pentru furnizori și cumpărători

• Pentru furnizori și fermieri, costurile directivei au fost considerate proporționale cu beneficiile.
  
• Pentru cumpărători, costurile au părut mai ridicate decât beneficiile, ceea ce este însă firesc, date fiind obiectivele directivei.
  

Nu există dovezi că aceste costuri ar fi generat perturbări severe în lanțul alimentar.

Situația aplicării directivei în România

În România, Consiliul Concurenței (C.C.) este autoritatea responsabilă cu aplicarea Legii nr. 81/2022, care transpune Directiva (UE) 2019/633.

Solicitări primite și ghid publicat

Conform raportului anual:

• În 2023, C.C. a primit aproximativ 30 de solicitări de clarificări din partea mediului de afaceri și a juriștilor.
  
• Autoritatea a publicat ulterior un ghid oficial pentru a explica punctele neclare privind aplicarea legii.
  

Investigații privind practicile comerciale neloiale

Consiliul Concurenței:

• desfășoară investigații privind PCN în lanțul agroalimentar,
  
• raportează anual situația dosarelor către Ministerul Agriculturii,
  
• are o structură dedicată pentru PCN și colaborează cu alte instituții.
  

Cazuri relevante

În 2024, C.C. a realizat o anchetă amplă privind posibile practici neloiale, încheiată cu medierea dintre:

• PROFI ROM FOOD SRL – retailer major,
  
• Prăvălia D’Art SRL – producător român de deserturi.
  

Problemele analizate au inclus:

• întârzieri la plată,
  
• modificări unilaterale ale contractelor,
  
• nereguli legate de procedurile din depozite.
  

Medierea, asistată de un mediator autorizat, s-a finalizat cu un acord amiabil, reprezentând un precedent important în aplicarea noii legislații.

C.C. a gestionat și alte plângeri, unele închise fără sancțiuni, datorită soluțiilor amiabile.

Citește și Comisia Europeană concluzionează că Olanda nu a acordat ajutor de stat companiei Starbucks, după zece ani de investigații

Donează pentru a susține site-ul lantulalimentar.ro.

sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001