Într-un an normal, sunt sacrificate, în principal din cauza vârstei, între 10-12% din animalele de reproducție din fermele situate în vestul Canadei, regiunea cea mai importantă din țară în domeniul producției de carne de vită, iar fermierii înlocuiesc cea mai mare parte a exemplarelor eliminate, a declarat Brian Perillat, analist CanFax, citat de Reuters într-un amplu articol dedicat efectelor secetei asupra sectorului zootehnic din America de Nord. Anul acesta, însă, fermierii vor reduce efectivele probabil între 20-30%, potrivit grupului industrial Alberta Beef Producers. Aceasta ar fi o reducere fără precedent a efectivului de reproducție, a mai spus Perillat.

În Statele Unite, al treilea cel mai mare exportator de carne de vită din lume, analiștii așteaptă un impact mai mic al secetei, deoarece fermele sunt dispersate pe un areal mai mare. Cu toate acestea, o treime din bovinele din SUA se află în zone de secetă, potrivit US Drought Monitor, iar producătorii iau decizia dureroasă de a trimite la sacrificare animale sănătoase.

Cauza majoră a acestei situații disperate este seceta extremă care a lovit anul acesta America de Nord.

Dianne Riding, proprietara unei ferme de vaci din vestul Canadei,  calcă pe iarba sârmoasă, arsă de secetă, ocolește crăpăturile mari ale pământului, în timp ce roiuri de lăcuste sar din calea ei. Căldura cumplită, abia îmblânzită de câteva ploicele, a distrus covorul ierbos, iar femeia nu are fân pentru a-și hrăni vitele, din ferma de lângă lacul Francis, Manitoba. Ea a vândut 51 de vaci, la licitație, în iulie, aproximativ 40% din turma ei. Vânzările au inclus 20 de juninci, vaci tinere care nu au fătat, acestea fiind potențiale animale de reproducție.

“Acesta este viitorul meu. Efectivele scad, la fel și veniturile mele”, a spus Riding. – E înnebunitor”.

Lichidarea animalelor de reproducție va conduce în următorii ani la o diminuare a ofertei de carne de vită din America de Nord, crescând astfel prețurile de consum, potrivit fermierilor și experților în sectorul zootehnic.

Seceta care a cuprins o mare parte din vestul Americii de Nord – din vestul Canadei până în California și Mexic – a afectat pășunile și fânețele din aceste regiuni, dar impactul asupra sectorului agricol nord-american este mult mai vast: a fost calamitat și grâul din Dakota de Nord, au fost pârjolite și cireșele din statul Washington, coloniile de albine au fost slăbite ca urmare a distrugerii bazei melifere, iar autoritățile din California au fost nevoite să închidă o centrală hidroelectrică importantă. În Columbia Britanică, un întreg oraș a ars, în timp ce statul California se așteaptă să vadă un număr record de terenuri în flăcări anul acesta.

Oamenii de știință din domeniul climei susțin că din cauza încălzirii globale, temperaturile extreme și seceta apar mai frecvent, dar unii fermieri intervievați de Reuters contestă teoria încălzirii globale. Ei consideră seceta actuală ca un fenomen trecător, în urmă căruia zootehnia se va recupera.

Dianne Riding a spus că s-a săturat ca oamenii de știință să dea vina pe agricultură, pentru emisiile de gaze cu efect de seră care încălzesc clima.

“Știu că schimbările climatice sunt ultima noastră explicație, dar cred că acesta este doar un ciclu climatic”, a spus Riding, în vârstă de 60 de ani, a cărei fermă se află la nord-vest de Winnipeg într-una dintre cele mai afectate zone de secetă. „Uneori ciclurile climatice sunt mai lungi decât în ​​mod normal”.

În schimb, Gloria Montaño Greene, un oficial al Departamentului Agriculturii din SUA care lucrează pentru a reduce riscurile pentru agricultură, a declarat că legătura dintre seceta de pe Coasta de Vest și schimbările climatice este clară. “Există o creștere a temperaturilor. Vedem diferite incendii”, a spus ea. „Vedem schimbările climatice”.

Nu era de ajuns că fânețele au fost distruse de secetă. Fermierii din Nordul Americii se confruntă și cu o creștere a prețurilor la porumb, soia și grâu. Prețurile sunt cele mai mari din ultimii ani. Există atât de puține furaje disponibile, încât fermierii din Manitoba, Canada, au cumpărat 280 de tone de fân tocmai din Insula Prince Edward, situată la aproximativ 3.400 km (2.000 mile) spre est.

În Statele Unite, un alt fermier, Pat Boone, în vârstă de 67 de ani, a cărui fermă se află în New Mexico, și-a redus efectivele de vaci-mamă la jumătate, la aproximativ 200 de capete, în ultimul an.

„Pământul nostru este rănit și este rău”, a spus Boone, care locuiește în Elida, un oraș de aproximativ 200 de oameni din estul New Mexico. „Nu ne vom grăbi să repopulăm”.

fermier din vestul USA, 2021/@www.heavyquipusa.com

Trimiterea vacilor la abator, în 2021, în loc să fie păstraate pentru reproducere, va reduce efectivele de bovine pregătite pentru piață în 2023, spun economiștii. Animalele au perioade lungi de gestație necesită timp să fie îngrășate după fătare.

„Când lichidăm efectivele de vaci, afectăm aprovizionarea”, a spus Mike von Massow, profesor asociat de economie alimentară, agricolă și de resurse la Universitatea din Guelph, Ontario.

Tyson Foods (TSN.N), cea mai mare companie americană de carne din punct de vedere al vânzărilor, a declarat într-un apel recent de câștiguri că se așteaptă ca marjele de exploatare să scadă anul viitor pe fondul lichidării efectivelor, deși rezultatele ar trebui să fie încă puternice.

Dianne Riding spune că va avea nevoie de patru ani pentru a-și reface efectivele. Dacă seceta scade, ea ar putea păstra sau cumpăra juninci anul viitor, dar animalele nu  produc primul vițel decât după ce împlinesc doi ani.

Consumatorii vor resimți, de asemenea, scăderea efectivelor de bovine, au spus analiștii. USDA în luna august și-a redus estimările pentru producția de carne de vită din SUA în acest an și în viitor, deoarece pe lângă reducerea efectivelor, mai apare un alt aspect: animalele sunt slăbite, greutatea lor este mai mică decât de obicei.

După seceta din 2014, prețurile cărnii de vită din Canada au crescut cu aproximativ 25% în anul următor și au rămas ridicate cel puțin doi ani, a spus von Massow, citând datele Statisticii Canada. Prețurile cărnii de vită vor crește probabil încă din această toamnă, reflectând prețurile mai mari pentru hrana bovinelor, a spus el.

În Mexic, statul nordic Chihuahua a trecut de la aproximativ 1,2 milioane de vaci de reproducție în 2019, la aproximativ 700.000 din cauza secetei, a declarat Fernando Cadena, șeful companiei mexicane de ferme Carnes Ribe cu sediul în Ciudad de Chihuahua, chiar la sud de Texas.

Cadena a declarat că alte state mari din nordul Mexicului, precum Sonora, Coahuila, Nuevo Leon și Durango, au înregistrat rate similare de sacrificare indusă de secetă, în plus față de vacile care au murit pe terenuri arse din cauza lipsei de hrană sau apă.

Cei mai afectați fermieri din nordul Mexicului vor avea nevoie probabil de doi până la patru ani pentru a recupera nivelul efectivelor, a spus el.

„Va trebui doar să așteptăm refacerea pășunilor”, a spus Cadena. “De luni de zile, pur și simplu nu a plouat. Nu am avut niciun loc unde să pășunăm vacile”.

Fermele  care cumpără vite de la fermieri și le îngrașă pentru sacrificare sunt, de asemenea, îngrijorate de afacerile lor. Greg Schmidt, care hrănește 15.000 de bovine lângă Barrhead, Alberta, se așteaptă să plătească mai mult pentru bovinele disponibile anul viitor după reducerea efectivelor.

Steve Arnold, un fermier din Pozo, California, a declarat că 12 din ultimii 15 ani au adus mai puțin de jumătate din precipitațiile normale în zona sa, la aproximativ 200 de mile nord-vest de Los Angeles. Dar Arnold, în vârstă de 67 de ani, a spus că această secetă este cea mai gravă pe care a văzut-o. Iarba nu a crescut deloc anul acesta din cauza lipsei de precipitații, a spus Arnold. El și-a redus efectivul cu aproximativ 30% la aproximativ 70 de capete.

„A mai fost uscăciune, dar nu chiar așa”, a spus el.

Iazurile care obișnuiau să furnizeze apă potabilă pentru bovine sunt uscate în anumite părți din California, a spus Tony Toso, în vârstă de 58 de ani, care crește vaci și viței la poalele munților Sierra Nevada.

“Am mai văzut iazuri care, de obicei, pot scădea, dar nu până acolo încât să arate ca o mizerie plină de crăpături”, a spus Toso, președintele Asociației Cattlemen’s California. – Nu este nimic în ele.

Cu iarbă insuficientă, Toso se așteaptă ca prețurile pentru fânul de lucernă să depășească 300 USD pe tonă, în creștere de la 200 USD la 220 USD pe tonă anul trecut.

Fermierul a spus că nu a păstrat nici un vițel pentru a-și înlocui efectivele de vaci mamă așa cum ar face în mod normal. Decizia a luat-o din cauza secetei și a perspectivelor pentru hrana limitată. În schimb, toate animalele au fost scoase la mezat, pentru a fi abatorizate.

traducere și adaptare @Lantulalimentar.ro, după un articol publicat de Reuters, având ca surse articole de Rod Nickel în Winnipeg și Tom Polansek în Chicago și David Alire Garcia în Mexico City; Montaj de Caroline Stauffer și Brian Thevenot.

foto cover @Reuters


Dacă ți-a plăcut acest articol, sprijină și tu Lanțul Alimentar donând orice sumă aici: RO89RNCB0072170905570001 (RON)

Write A Comment