Compania japoneză producătoare de bere Kirin a declarat că renunță la parteneriatul cu firma Myanmar Economic Holdings ( MEH ), după ce armata a operat săptămâna trecută lovitura de stat, în urma căreia zeci de oameni politici și jurnaliști au fost arestați, iar țara a fost aruncată în haos.

O investigație a ONU a dezvăluit încă din 2018 că holdingul era controlat de armată, în special de generalul Min Aung Hlaing, conducătorul loviturii de stat.

Un reprezentant al Kirin a declarat, citat de BBC.com, că este „profund îngrijorat de acțiunile recente ale armatei în Myanmar”.

Kirin este unul din cei mai mari producători de bere din lume, deținând mărci precum Kirin și Tooheys, dar și o participație majoră în San Miguel, precum și o serie de producători de bere artizanală, în Marea Britanie și SUA.

Compania japoneză deține, de asemenea, peste 50% din acțiuni atât la Myanmar Brewery, cât și la Mandalay Brewery, în parteneriat cu holdingul aflat sub controlul generalului Aung Hlaing.

Am decis să investim în Myanmar, în 2015, crezând că, prin investițiile noastre, am putea contribui pozitiv la ridicarea nivelului de trai al populației și la economia țării, întrucât atunci Myanmar părea să intre într-o epocă de democratizare“, a explicat compania japoneză în comunicatul transmis BBC.

Având în vedere circumstanțele actuale, singura noastră opțiune este să punem capăt parteneriatului nostru de joint-venture actual cu Myanmar Economic Holdings Public Company Limited … Vom lua măsuri pentru a urgenta rezilierea contractului“, mai scrie în comunicat.

Organizația Națiunilor Unite (ONU ) a dezvăluit încă din 2018 legăturile MEH cu armata și cu generalul Min Aung Hlaing. MEH are un portofoliu semnificativ în multe industrii, inclusiv bancare, turism, imobiliare, transport, pietre prețioase și metale.
O misiune a ONU care investighează atrocitățile împotriva poporului rohingya din Myanmar a atras atenția că a face afaceri cu MEH reprezintă “un risc ridicat de a contribui” la încălcarea drepturilor omului.

Companiile străine care au investiții în Myanmar au fost supuse unor presiuni din partea grupurilor pentru drepturile omului pentru că au dezvoltat parteneriate economice cu armata. O serie de companii străine de petrol și gaze au investit în Myanmar, alături de producători de automobile și de bănci.

Activiștii au solicitat în special Kirin să pună capăt colaborării cu MEH, chiar înainte de lovitura de stat, după ce investigațiile au arătat că de parteneriatul economic a profitat armata țării.

Mișcarea pentru drepturile omului, Justice for Myanmar, a susținut că investițiile Kirin au contribuit la „finanțarea crimelor de război în curs de desfășurare ale armatei și a crimelor împotriva umanității”.

Un purtător de cuvânt al Justice For Myanmar a decșarat că “apreciem faptul că Kirin a ascultat în cele din urmă vocea poporului din Myanmar și a luat decizia corectă. Acum, cerem companiei Kirin să încurajeze și alți investitori străini să-i urmeze exemplul“.

Mișcarea pentru drepturile omului solicită comunității internaționale să impună sancțiuni specifice firmelor controlate de armată.

După lovitura de stat din Myanmar, președintele SUA, Joe Biden, a amenințat cu reintroducerea sancțiunilor economice asupra acestei țări. Alături de SUA, și ONU, Marea Britanie și UE au condamnat răsturnarea regimului democratic și preluarea puterii de armata din Myanmar, în 1 februarie 2021.

sursa foto: bbc.com/getting images


Dacă ți-a plăcut acest articol, sprijină și tu Lanțul Alimentar donând orice sumă aici: RO89RNCB0072170905570001 (RON)

Write A Comment