La sfârșitul lunii februarie 2019, când lumea politică se agita deja în perspectiva alegerilor europarlamentare din primăvară, guvernul condus de Viorica Dăncilă a emis HG 108/2019, în baza căreia a fost instituit programul ”Usturoiul românesc”. Cultivatorii români de usuturoi puteau beneficia de un ajutor de stat de 3000 de euro/ha, cu condiția să dețină și să cultive cu usturoi o suprafață minimă de 3000 mp.

În nota de fundamentare a HG 108/2019, e scris că ”prin promovarea prezentului act normativ se asigură menținerea suprafețelor cultivate cu usturoi, a nivelurilor de producție, a locurilor de muncă în zona rurală, precum și încurajarea fermierilor de a cultiva în continuare această cultură”. Era semnalată în același text scăderea suprafețelor și a producției de usturoi la nivel național în perioada 2010 – 2017. Potrivit datelor INS consultate de Lantulalimentar.ro, producția națională a pornit în 1990 de la 30.611 t, a atins vârful în 2002, cu 72.423 t, apoi a început să scadă, ajungând în 2018, înainte de lansarea programului guvernamental, la 57.975 t.

Cu această scădere a motivat guvernul PSD instituirea schemei de minimis în februarie 2019, punând la dispoziția fermierilor o sumă totală de 9.300.000 de lei, adică 2.000.000 de euro. Programul a fost pus în aplicare și, în același an, fermierii eligibili au încasat banii. De exemplu, potrivit datelor publicate de Direcția pentru Agricultură a județului Botoșani, suma totală încasată de 22 de cultivatori de usturoi din județ ( culturile sunt concentrate în comuna Copălău, dar se regăsesc și în localitățile Hilișeu-Horia și Flămânzi ) a fost de 208.962,63 lei. Sprijinul cel mai consistent a fost primit de un fermieri din Copălău, 25.110 lei.

Liderul PSD de la acea vreme, Liviu Dragnea, a utilizat agricultura românească și produsele agro-alimentare românești ca teme majore în campania electorală pentru europarlamentare: a decarat că roșiile noastre sunt cele mai gustoase din lume, a spus că mărfurile din import ”sunt gunoaie”, a fost filmat mușcând demonstrativ prin piețe dintr-o ceapă verde sau o roșie, a participat la începerea lucrărilor la vreo stație de irigații și l-a avut mai mereu în compania sa pe ministrul de atunci al Agriculturiii, Petre Daea.

Cu toate acestea, rezultatul alegerilor europarlamentare din mai 2019 nu i-au fost favorabile, iar în scurt timp a fost condamnat la închisoare cu executare, aflându-se și în prezent în detenție.
A fost o chestiune de timp ca să cadă și guvernul Dăncilă. Faptul s-a petrecut în octombrie 2019, iar la guvernare a venit PNL, cabinetul fiind condus de Ludovic Orban, ministru al Agriculturii fiind numit Adrian Oros. Inițial, liberalii au încercat, prin programul de guvernare prezentat în parlament, să abandoneze programele de minimis lansate de PSD. Propunerea lor era să acorde un fel de primă care să acopere 30% din încasările avute de un legumicultor timp de un an, cu condiția ca acesta să prezinte documente fiscale. Măsura a stârnit reacția vehementă a cultivatorilor de tomate din Olt și Galați, ei numărându-se printre principalii beneficiari ai programului Tomate românești – 3000 de euro/an pentru 2 tone de roșii livrate pe piață. Fermierii din Olt au amenințat atunci că vor veni cu tractoarele la București.

foto Lantulalimentar.ro

Liberalii au dat înapoi, iar în primăvara anului 2020 au menținut atât programul Tomate românești, cât și programul Usturoi românesc. PNL nu a riscat să abandoneze aceste programe, temându-se de efecte negative în plan electoral. Urmau două rânduri de alegeri, locale și parlamentare, și orice decizie nefavorabilă fermierilor ar fi fost imediat speculată de opoziție, mai ales că pandemia Covid-19 a afectat din plin și România. Ministerul Agriculturii a operat totuși câteva modificări în cele două programe, printre care și obligația ținerii unui registru al tratamentelor fitosanitare. Totodată, beneficiarii au încasat cu câteva sute de euro mai puțin, din cauză că suma totală s-a împărțit la mai mulți fermieri.

Programul Usturoi românesc a fost menținut prin HG 202/2020. Din nota de fundamentare aflăm că în anul precedent au beneficiat de ajutorul de stat 341 de producători, pentru o suprafață totală de 379,04 ha. Or, suprafața totală cultivată cu usturoi în 2018, în România, a fost de 57.975 ha, potrivt INS. Prin urmare, ajutorul de minimis a fost acordat pentru un procent de 0,65% din suprafața totală! De ce această situație? O explicație constă în faptul că cei mai mulți fermieri cultivă cu usturoi o suprafață mai mică de 3000 mp, pragul minim cerut prin lege. Adică, nu s-au calificat pentru a primi acest tip de ajutor. ”Circa 62% din totalul exploatațiile cultivate cu usturoi au dimensiuni cuprinse între 0.004 ha și 1 ha” ( nota de fundamentare a HG 108/2019 ).

Cu toate acestea, guvernul Orban a păstrat programul Usturoiul românesc, alocând însă o sumă mai mică, 7.500.000 de lei, adică 1.579.080 de euro. Direcția pentru Agricultură a județului Botoșani, un județ renumit pentru cultura de usturoi, nu a mai publicat pe site lista cu beneficiarii din 2020, deși HG obligă direcțiile pentru agricultură să dea dovadă de transparență. Nici DADR Teleorman, un alt județ cu exploatații agricole specializate în producția de usturoi, nu a publicat lista cu beneficiarii din 2020. Nici DADR Dolj și Buzău nu se dovedesc mai transparente. Din păcate, nici MADR nu a centralizat și publicat datele respective! În urma unui calcul simplu pentru anul 2019, 379 ha x 3000 euro/ha = 1.137.000 euro bani plătiți efectiv, din cele 2.000.000 de euro alocate de guvernul Dăncilă. Un pic peste 50%.

Care sunt efectele aplicării acestui program în 2019 și 2020? Au crescut suprafețele cultivate cu usturoi în România? A crescut producția la nivel național? Importăm mai puțin usturoi? Pe siteul Ministerului Agriculturii nu se află date despre acești indicatori. Lantulalimentar.ro a consultat FAOSTAT, baza de date a Organizației ONU pentru Alimentației și Agricultură, și situația statistică este următoarea în ce privește producția națională: în 2016, 54.389 t, în 2017, 55.673 t, în 2018, 30.570 t, iar în 2019, 27.700 t. În ce privește suprafața totală, datele sunt următoarele: în 2016, 10.211 ha; în 2017, 9974 ha; în 2018, 5880 ha, iar în 2019, 5760 ha. Lipsesc datele pentru 2020, dar este ușor de observat că în 2019, primul an când a fost acordat sprijinul de stat, au scăzut atât producția ( – 2870 t ), cât și suprafața ( – 120 ha ). Importurile de usturoi au fost în 2017, 4327 t, în 2018, 6273 t și în 2019, 6095 t, observându-se o ușoară scădere.

De semnalat că datele statistice publicate de FAOSTAT relevă suprafețe și producții mult mai mici decât de cele vehiculate de autoritățile românești și de cele furnizate de INS! Pentru anul 2019: suprafața totală 10029 ha, sursa INS; 5760 ha, sursa FAOSTAT. Oricum, și datele INS relevă o scădere a suprafeței totale, tot cu 120 ha, de la 5880 ha în 2018. Pentru anul 2019, producția totală 54.862 t, sursa INS; 27.700 t, sursa FAOSTAT. Datele INS arată o scădere mai mare: cu 3113 t în 2019 față de 2018. Potrivit FAOSTAT, scăderea a fost de 2870 t.

De ce nu a mers acest program? De ce nu a fost măcar menținute suprafațe și producția din 2018?De ce fermierii nu au reușit să acceseze, în 2019, suma de 2.000.000 de euro alocată de guvern, fiind accesată numai jumătate din sumă? Lantulalimentar.ro oferă câteva explicații.

În primul rând, aceste scheme de minimis, finanțate din bugetul de stat, au la bază interesul electoral al partidului, aflat la guvernare. Relația politician/guvernant – fermier/beneficiar este de fapt o relație de tip patron/jupân-client. Când pune înainte interesul strict electoral, guvernul nu mai gândește aceste scheme în detaliu și nu urmărește aplicarea acestora, astfel încât banii să fie de un real ajutor cât mai multor agricultori. Este de ajuns impactul mediatic imediat (orice decizie de acest fel devine rapid știre de presă ) și modul favorabil în care decizia și concretizarea acesteia, prin intrarea banilor în conturi, sunt percepute de beneficiari: ”au dat, ne-au ajutat”.

foto Lantulalimentar.ro

O altă explicație constă în teama micului fermieri față de birocrația românească. Micul fermier are oroare față de contactul cu funcționarul din primării și din instituțiile publice cu profil agricol. Deși ar fi interesat să încaseze acești bani, preferă să nu facă niciun demers, ca să nu aibă bătaie de cap.

O altă explicație ar fi lipsa unor structuri asociative funcționale. Micii fermieri or nu sunt afiliați, or dacă sunt afiliați, nu beneficiază cu mai nimic de pe urma statutului de membru. Nu există în România, ca în statele europene vestice, camere agricole care să reprezinte față de autorități interesele fermierilor. Asociațiile existente în prezent susțin mai degrabă relația semnalată mai sus, aceea de jupân-client: ”voi ne dați, noi vă votăm”.

Să mai luăm în seamă și faptul că populația satelor este îmbătrânită, tinerii fiind plecați în mare parte în străinătate, fie că sunt stabiliți acolo, fie că merg pentru munci sezoniere, unde câștigă mult mai mulți bani decât ajutorul de minimis acordat de guvern.

Nu excludem nici posibile fraudări ale programului, după cum ministrul Oros a acuzat că s-a întâmplat în cazul programului Tomate românești, 400 de falși beneficiari fiind înregistrați numai în județul Olt.

E nevoie de o cu totul altă abordare a schemelor de minimis pentru micii agricultori. Guvernul trebuie să dea deoparte orice interes electoral de perspectivă și să gândească scheme de ajutor eficiente, de care să beneficieze și micul agricultor. Știu, visăm o clasă mijlocie de fermieri, dar cei mici nu pot fi lăsați în urmă. Situațiile trebuie gândite foarte aplicat, până la formula ”om cu om”. Dacă rămânem fixați în generalități, în viziuni de ansamblu și direcții de dezvoltare generale, progresul e problematic: statul cheltuiește banii, dar rezultatele sunt decepționante.

Așteptăm cu interes datele pentru anul 2020: suprafața toatlă, producția toatlă și suma plătită efectiv din schema de ajutor de minimis. Deocamdată, potrivit datelor disponibile, furnizate atât de INS, cât și de FAOSTAT, în ciuda programului de minimis, a scăzut atât suprafața totală, cât și producția totală. Din 2.000.000 de euro a fost accesată numai suma de 1.370.000 de euro, acordată pentru numai 379 ha, adică 0,65% din suprafața totală, dacă luăm în seamă datele INS.

Citiți și: https://lantulalimentar.ro/planeta-miroase-a-usturoi-chinezesc-exporturi-record-de-peste-2-milioane-de-tone-importurile-totale-ale-romaniei-depasesc-6000-de-t-anual/


Dacă ți-a plăcut acest articol, sprijină și tu Lanțul Alimentar donând orice sumă aici: RO89RNCB0072170905570001 (RON)

Write A Comment