România rămâne cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, ocupând primul loc şi în 2020, atât în ceea ce priveşte producţia, cu un total de 2,07 milioane de tone, cât şi la suprafaţa cultivată, cu cele l,22 milioane de hectare, potrivit datelor provizorii anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS), preluate de Agerpres.

Comparativ cu anul 2019, producția a scăzut cu 1,497 milioane tone, în anul acela înregistrându-se o producție totală de 3,569 milioane de tone. Scăderea procentuală de 42% este pusă pe seama secetei puternice care a afectat în special sudul și sud-estul României.

În ce privește suprafața cultivată a fost înregistrată o scădere, de la 1.282.700 ha în 2019, la 1.220.000 ha în 2020, dar suprafața cultivată după interzicerea neonicotinoidelor rămâne mai mare decât suprafața cultivată în anii când ministerul a dat derogare pentru neonicotinoide. Astfel, în 2018, suprafața toatlă a fost 1.006.990 ha, iar în 2017, 999.162 ha.

În 2020, fermierilor români nu li s-a mai permis să utilizeze în cultură semințe de floarea-soarelui tratate cu neonicotinoide, instecticide puternice folosite pentru combaterea unor dăunători, cum este Tanymecus dilaticollis Gyll.

Neonicotinoidele sunt interzise de Uniunea Europeană, din cauza efectelor dăunătoare asupra populațiilor de albine. Există însă posibilitatea acordării, în mod excepțional, a unei derogări de către statele membre, posibilitate la care autoritățile românești, precum și autoritățile altor state europene, au apelat la presiunea marilor asociații de fermieri.
În mandatele lui Petre Daea au fost acordate derogări pentru floarea-soarelui, rapiță, porumb și sfecla de zahăr, primele două fiind plante melifere.
Adrian Oros a continuat să acorde derogare numai pentru porumb și sfecla de zahăr.

Reacția unor fermieri a fost vehementă, la începutul anului 2020, când MADR nu a mai acordat derogare pentru utilizarea în cultură a semințelor de floarea-soarelui tratate cu neonicotinoide.

Fermierul Ștefan Muscă a declarat atunci pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO: ”O să vedeți câți bani se vor pierde pentru că nimeni nu o să mai cultive floarea-soarelui. Și atunci, îi întreb eu pe apicultori de unde o să mai colecteze albina dacă la rapiță și la floarea-soarelui nu s-a dat derogare? Din cauza lor nu s-a mai dat derogare pentru că ei au făcut demersuri și presiuni către comunitatea europeană”.

Un mare fermier din Dobrogea, Gheorghe Albu, citat de mediafax.ro, a declarat la rândul său: ”nu s-a mai dat derogare pentru a fi tratată sămânța de floarea-soarelui cu neonicotinoide, având în vedere clima, condițiile de climă și rezerva de dăunători în sol, ne face pe noi, producătorii agricoli, să mai renunțăm în a mai cultiva în primăvară floarea-soarelui”.

Asociația pentru Cultura Florii-Soarelui ( ACFS ) a trimis atunci un comunicat ministrului Adrian Oros, fiind arătat că: ”lipsa tratamentului semințelor de floarea-soarelui premergător semănatului nu poate fi admisă, deoarece, într-o dinamică de 50-60 ani, dăunătorul Tanymecus dilaticollis Gyll. a produs ravagii care au determinat dispariția suprafețelor de floarea-oarelui și, implicit, pierderi însemnate. În consecință, vă rugăm a aproba tratamentul seminţelor de floarea soarelui cu IMIDACLOPRID pentru arealele geografice la care PED este 3-4 ind/mp, şi TIAMETOXAM (8-10 ind/mp). În caz contrar ne vom asuma riscul unor pierderi uriașe”, agroinfo.ro.

Ministrul Oros a fost de neclintit, invocând o atenționare a Comisiei Europene: ”Noi nu mai putem prelungi această derogare, deja suntem atenționați de Comisia Europeană. Atenționarea a venit în noiembrie”.

Datele statistice arată că, deși fermierilor români le este interzisă utilizarea semințelor de floarea-soarelui tratate cu neonicotinoide, suprafața cultivată la nivel național nu a scăzut față de anii când neonicotinoidele au fost permise, exceptând anul 2019, când, într-adevăr suprafața națională a fost mai mare, acesta fiind și ultimul an când ministerul a dat derogare pentru cultura de floarea-soarelui.

Datele INS arată că în topul ţărilor cu cele mai mari producţii de floarea soarelui din UE se mai află ţara vecină, Ungaria, cu un total de 1,749 milioane de tone şi o suprafaţă cultivată de 617.000 hectare, Bulgaria – 1,66 milioane tone (810.000 hectare) şi Franţa – 1,655 milioane tone (775.000 hectare).
O analiză a Comisiei Europene realizată în august 2020 estima o creștere a producției de semințe de floarea-soarelui, la nivelul UE, de 3%, fiind înregistrată o creștere a suprafeței cu 2% față de 2019.

România ocupă constant din anul 2015 primul loc în Uniunea Europeană la producţia de floarea-soarelui, dar şi la suprafaţa cultivată, iar potenţialul de export de seminţe este unul semnificativ, ţinând cont că necesarul intern de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, România a exportat anul trecut în spaţiul intra şi extra comunitar o cantitate de 1,544 milioane de tone de seminţe de floarea soarelui, încasând aproape 606 milioane de euro. Din păcate, exportul de seminţe de floarea-soarelui este de opt ori mai mare decât exportul de ulei, iar încasările de peste patru ori. Din datele MADR reiese că anul trecut a fost livrată pe piaţa externă o cantitate de 190.600 tone de ulei de floarea-soarelui, iar suma încasată a depăşit uşor 150 de milioane de euro.

Pe de altă parte, în 2020 a fost importată o cantitate de 250.700 tone de seminţe de floarea soarelui, în valoare de 207,1 milioane de euro.

foto cover @Lantulalimentar.ro

evomag.ro

Write A Comment