E bine să nu pierdem din vedere statisticile. În raportul Eurostat din 2018 sunt informații despre agricultura din România disponibile la nivelul anilor 2016 și 2017. Merită cunoscute, iar dacă le coroborăm cu alte date credibile, imaginea capătă o claritate și mai mare.

12.503.000 de ha a avut suprafața agricolă a României în 2016, aceasta cuprinzând terenurile arabile, livezile și viile, pășunile și fânețele. Numărul exploatațiilor agricole a fost de 3.422.030, România fiind de departe țara cu cele mai numeroase ferme din Uniunea Europeană, 32,7% din numărul total existent la nivel comunitar.

94,6% din exploatațiile agricole românești sunt ferme mici, de subzistență, care dețin cel mult 5 ha de teren agricol, iar valoarea monetară medie a producției ( SO, standard output ) nu depășește 8000 de euro. 5,1 % sunt ferme mijlocii ( SO între 8000 – 250.000 de euro ), în timp ce 0,1% sunt ferme mari, cu SO peste 250.000 de euro.

Fermele mici dețin 37,9% din terenul agricol al țării, cele mijlocii 32,2%, iar fermele mari 29,8%. Este limpede că agricultura românească este foarte polarizată. Pe de o parte, micii proprietari, milioanele de gospodari care dețin câteva petece de pământ risipite pe teritoriul comunei, pe de altă parte latifundiarii ( firme românești și străine ) care dețin exploatații de mii de ha. Între ei, aproape 200.000 de fermieri mijlocii.

Cine se numără printre acei puțini proprietari care lucrează numai ei aproape o treime din suprafața agricolă a țării?

Compania SC Agricost SA deține peste 50.000 de ha în Insula Mare a Brăilei, teren concesionat de la Administrația Domeniului Statului ( ADS ), afacerea fiind vândută recent de investitorul român firmei Al Dahra din Abu Dhabi. Anul trecut Agricost a încasat subvenții europene în valoare de 29,61 milioane de euro, potrivit Agerpres.

SC Intercereal SA din Ialomiţa lucrează o suprafață totală de 24.502 ha, potrivit publicației independentonline.ro. Firma a încasat anul trecut 4,7 milioane de euro, drept subvenții agricole.

SC Maria Trading SRL, firmă situată în județul Călărași, deține terenuri agricole ( proprietăți, concesiuni de la ADS și arende ) în suprafață totală de cel puțin 25.000 de ha, potrivit publicației pressone.ro. Compania este administrată de libanezul Jihad El Khalil și a încasat anul trecut subvenții agricole atât din bugetul european, cât și național în valoare totală de 2,32 milioane de euro.

Alte firme agricole și subvențiile încasate:

SC Zimbrul SA din Ialomiţa ( acționariat românesc ) – 2,26 milioane de euro;

SC Cervina SA ( acționariat românesc, proprietate a lui Mihai Anghel ) din Dolj – 2,01 milioane de euro;

SC JD Agro Cocora ( acționariat danez ) din Ialomiţa – 1,95 milioane de euro;

SC A&S International SA ( firmă controlată de Sorin Paul Stănescu, nașul de cununie al fiului lui Liviu Dragnea ), cu sediul în județul Ialomiţa, a încasat 1,92 milioane de euro;

SC Oltyre SA din Dolj ( controlată tot de Mihai Anghel ) – 1,83 milioane euro;

SC Agrozootehnica Pietroiu SA din Călăraşi ( parte a firmei SC A&S Internațional SA, controlată tot de familia Stănescu – coincidență de nume cu familia Stănescu din județul Olt, familie de mari fermieri și politicieni ) – 1,77 milioane de euro;

Agrinatura SRL din Teleorman ( afacere de familie începută în 1991, iar din 2008 este parte a Grupului american Spearhead International ) – 1,67 milioane de euro.

Potrivit statisticilor publicate pe siteul Comisiei Europene, 120 de beneficiari din România  au încasat în 2017 subvenții în valoare de peste 500.000 de euro pe an, fiecare.

Academia Română a publicat în 2015 un studiu elaborat împreună cu USAMV Timișoara, care relevă că marile exploatații din zonele de câmpie ale țării duc la sărăcirea satelor din arealul respectiv. Unde sunt active aceste mari exploatații agricole se află satele cele mai sărace din România.

Marii fermieri influențează deciziile politice, mai ales în ce privește relația cu Uniunea Europeană. În toate marile dosare, reprezentanții României s-au exprimat sau au votat împotriva unor inițiative europene care vizau: plafonarea subvențiilor agricole la un maximum de 100.000 de euro/exploatație, interzicerea utilizării unor pesticide ( neonicotinoide ) în câmp deschis, interzicerea utilizării ierbicidelor pe bază de glifosat, etc. Îi regăsim pe anumiți decidenți români ( din guvern, din foruri științifice, din parlamentul european) susținând poziții favorabile marilor exploatații agricole din sectorul vegetal, chiar dacă utilizarea neonicotinoidelor, de pildă, a fost declarată de forurile europene periculoasă pentru populațiile de albine, apicultorii români reclamând deseori acest lucru, inclusiv prin structurile asociative.

Împărțirea banilor europeni alocați atât din Fondul European de Garantare Agricolă ( FEGA ), cât și din FEADR ( Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală ) a fost făcută de autoritățile de la București în funcție de interesele marilor exploatații agricole. România a alocat printre cele mai mari procente din toate țările comunitare pentru ”Dezvoltare rurală”, 40%, adică pentru proiecte finanțate din fonduri europene, bani care au ajuns în mare parte în conturile marilor ferme, fiind achiziționate mașini și utilaje performante și construite anexe, silozuri, clădiri, etc. Procentul de 60% rezervat plăților directe ( subvenții pentru suprafață ) a fost împărțit la cele 9.000.000 de ha eligibile ( 3.500.000 de ha nu au intrat la plată ): cele mai grase subvenții încasându-le cei cu suprafețe mari, adică cei din lista de mai sus, plus încă 110 explotații, care au primit peste 500.000 de euro pe an. În ce-i privește pe cei mici, 491.250 de gospodari au primit fiecare sub 500 de euro pe an! 221.090 au primit sub 1250 de euro pe an.

Dacă satele românești s-au depopulat, o cauză a fost și direcționarea slabă de către autoritățile românești a banilor europeni către locuitorii satelor. Sloganul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ( AFIR ) ”Împreună creștem satul românesc” ar trebui reformulat: ”Împreună creștem marea fermă românească”. Uniunea Europeană alocă bani pentru dezvoltarea satelor și pentru motivarea locuitorilor să rămână în satele lor. Autoritățile de la București au știut să direcționeze acești bani și către anumiți clienți. Fix printre acești clienți regăsești astăzi contestatari ai Uniunii Europene.

Write A Comment