Excelența sa, dl. Alfredo Maria Durante Mangoni, a declarat într-un interviu acordat publicației italiene Nordest Economia, interviu citat de Rador și preluat de g4media.ro, că ”România este o țară unde 30% din terenurile agricole sunt deținute de străini”.

Ambasadorul, numit în funcție anul acesta, în luna iulie, a invocat procentul într-un context pozitiv pentru Italia, întrucât investitorii italieni sunt cei mai mari deținători de teren agricol românesc. Cum ar veni, dintre străini, ei sunt cei mai prezenți în agricultura românească, ceea ce reprezintă pentru firmele lor o uriașă oportunitate, prin aplicarea noii PAC. Sigur, ambasadorul s-a adresat publicului italian și, aflat la început de mandat în România, a urmărit să-i asigure pe italieni că va munci pentru interesele țării sale. Orice ambasador al oricărei țări face asta!

Să revenim însă la procentul invocat de ambasador în ce privește deținerea de către străini de terenuri agricole în țara noastră. Procentul de 30%, o spunem cu toată certitudinea, a apărut în spațiul public în urma unui studiu realizat de Transnational Institut pentru Comisia de Agricultură a Parlamentului Europeană, în 2015. Autorii studiului susțineau că în România ”20-30% din terenurile agricole sunt controlate de investitori din UE”. Lor li se adaugă investitorii din afara UE care ar deține ”până la 10%” din suprafața agricolă a României. Rezultă, așadar, un procent cumulat de până la 40%.

Pe ce s-au bazat autorii studiului când au avansat aceste procente? Pe nicio bază statistică oficială. O recunosc chiar ei: ”nu există date statistice oficiale cu privire la numărul străinilor care dețin terenuri agricole în România”. Cum au ajuns, totuși, la procentele de mai sus? ”Conform datelor din diferite surse”, precizează aceștia.

Bun, dar ce înseamnă ”a deține teren agricol”? Termenul include, juridic, și proprietatea, dar se referă, de asemenea, și la forme de utilizare a terenului agricol: concesiune, închiriere, arendare.

Să mai precizăm un lucru: autorii studiului prezintă ”acapararea terenurilor” ca pe o evoluție negativă. Or, mulți cetățeni, din toate statele membre, și-au vândut/închiriat terenul agricol dintr-un motiv obiectiv: nu au mai avut puterea să-l lucreze. Agricultura devine tot mai evident o afacere corporatistă, bazată pe asociere.

Câți cetățeni din afara României au în proprietate teren agricol? Să facem o precizare: numai cetățenii din Uniunea Europeană și cei din Spațiul Economic European ( Islanda, Norvegia și Liechtenstein ) au permisiunea, prin legea 17/2014, să cumpere teren agricol în țara noastră. Cei din restul statelor lumii pot cumpăra numai dacă există un acord bilateral. Răspunsul la întrebarea de mai sus este următorul: nu există date publice oficiale!

Potrivit unor date publice colaționate de Lanțulalimentar.ro din surse diferite, lucrurile ar sta cam așa:

Între 2014 și semestrul I al anului 2017, au fost tranzacționate în România 469.984 ha, potrivit Expunerii de motive atașate legii 175/2020 care a modificat și completat legea 17/2014.

În anul acela au fost vândute 59.000 ha,

în 2015, 173.000 de ha și

în 2016, 145.000 de ha.

În primul semestru al anului 2017, au fost vândute 93.000 de ha.

469.984 ha reprezintă 3,75% din suprafața agricolă totală a României și 4,94% din suprafața agricolă declarată anual la APIA pentru încasarea subvențiilor agricole.

Deci, în trei ani, procentul de pământ agricol tranzacționat pe piața din România nu a fost mai mare de 5%!

Important de precizat: datele statistice nu fac diferența de naționalitate între cumpărători. Cele peste 450.000 de ha au fost cumpărate și de cetățeni români, și de cetățeni din alte state europene.  

O altă informație privind piața funciară a fost oferită de Ministerul Agriculturii din România în timpul mandatului lui Petre Daea. Potrivit datelor furnizate de MADR, la solicitarea AGERPRES, în România erau în octombrie 2019, înregistrate 793 de persoane fizice și juridice străine care exploatează terenuri agricole, în suprafață totală de 422.000 de ha.

Din punct de vedere al provenienţei, cele mai multe persoane sunt din Italia – 194, Germania – 80 de persoane, Franţa – 33, Austria – 31 persoane, Olanda – 28, Spania – 23, Belgia – 17, Danemarca – 16 şi Grecia – 10 persoane, etc.

A exploata nu înseamnă neapărat a deține în proprietate. De regulă, terenurile sunt lucrate în arendă.

Ambasadorul Mangoni afirmă în interviu că ar fi active în România, în sectorul agricol, 800 de firme din Italia. Datele nu se contrazic: nu toate lucrează terenuri agricole, ci furnizează tehnologie agricolă, de pildă.

Așadar, nu știm oficial cât teren de află în proprietatea cetățenilor din Uniunea Europeană. Dreptul de a cumpăra teren agricol în alte state membre îl au și cetățenii români, potrivit tratatelor europene.

Statul român nu deține o bază de date publică prin care să ofere aceste date. În lipsa acestor informații, circulă în spațiul public sloganuri gen ”România a fost vândută străinilor bucată cu bucată”. Aceste sloganuri provoacă emoții colective negative exploatate de politicieni populiști. Statul român are obligația să înființeze de urgență un Observator al pieței funciare, recomandat chiar de autorii studiului invocat mai sus.

Totodată, este timpul să spunem răspicat: ostilitatea față de investitorii din alte țări în agricultura noastră este provocată și întreținută de marii noștri fermieri, care s-au văzut concurați de aceștia. Comportamentul economic al unui mare fermier român nu este diferit de cel al unui investitor străin. Toți urmăresc profitul. Criteriul național este doar un ingredient ideologic prin care latifundiarii noștri speră să aibă un avantaj, inclusiv legislativ, față de latifundiarii din alte țări sosiți pe meleagurile noastre.

Cât despre dl. Mangoni, care a înghițit acel procent dubios, îi solicităm să dea o mână de ajutor: să încerce să obțină de la investitorii italieni activi în România date exacte despre suprafețele agricole lucrate fie în proprietate, fie în arendă sau concesiune. Ar fi un exemplu demn de urmat și de ambsadorii celorlalte state europene. În felul acesta, poate vom mai risipi din ceața groasă în care se ascund stafiile trecutului.

INS a inclus în chestionarul recensământului de anul acesta și o întrebare în acest sens. Așteptăm rezultatele.


Dacă ți-a plăcut acest articol, sprijină și tu Lanțul Alimentar donând orice sumă aici: RO89RNCB0072170905570001 (RON)

Write A Comment